Cuvinte vii rostite de părintele Arsenie Papacioc – Crucea

0
32

Cuvinte vii rostite de părintele Arsenie Papacioc – Crucea
• Crucea a mântuit neamul omenesc! Nu dreptatea lui Dumnezeu, nici minunile Sale, ci Crucea! Când Iisus S-a răstignit, atunci a fost biruit satana.
• Cruce înseamnă să duci ce nu-ţi convine.

• Noi suntem nişte inşi fără valoare, dar unitatea noastră poate avea [valoare]. Noi ar trebui să ne bucurăm că trăim nişte vremuri ca acestea de cruce.

• Cine fuge de Cruce fuge de Dumnezeu.
• Nu ignoraţi, nu refuzaţi suferinţa! Nu căutaţi Crucea, dar dacă vine, ţineţi-o!
• Aşa că numai şi numai prin Cruce putem ajunge la înviere. în concluzie, trebuie să ştii să mori şi să înviezi în fiecare zi. Pentru că viaţă înseamnă moarte continuă.
• Să iubim Crucea lui Iisus! Ea ne va ajuta să iubim crucile noastre. La început, primii călugări nu aveau altă bibliotecă decât o mare cruce, în jurul căreia se adunau să se roage şi să mediteze, apoi plecau la treburi mari. Ascultaţi, luând o cruce în mână, ce-ţi spun spinii, cuiele, Sângele dumnezeiesc?

Alexandru cel Mare a întrebat odată un înţelept: „Cum poate deveni omul asemenea lui Dumnezeu?”. Înţeleptul a răspuns: „Atunci când omul face ce poate face numai Dumnezeu”.

„Şi ce poate face numai Dumnezeu?” „Să iubească pe duşmanul său”. Iată crucea care împacă toate vrăjmăşiile! Că cine-şi ţine limba să nu înjure, mâna să nu lovească şi inima să nu urască, acela ştie să poarte crucea asemenea Domnului Iisus; şi acela se consideră că mântuieşte lumea asemenea Domnului răstignit.
• Strigătele sau urletele care au adus cea mai mare biruinţă, pentru toate timpurile, au fost: „Răstigneşte-L, răstigneşte-L!”

• Ce mult se câştigă, păşind cu realism duhovnicesc azi, pentru zilele tale de mâine!

Nu aşteptaţi să vă crească aripi ca să puteţi zbura, ci tăvăliţi-vă talpa de colţii ascuţiţi ai pământului cu conştiinţa unei veselii veşnice şi, aşa, veţi avea aripi plutitoare şi sănătoase. Să fim cu adevărat credincioşi şi să înţelegem importanţa şi frumuseţea zilelor grele, cât de scumpe vor fi văzute odată jignirile şi scuipările de acum! Cel puţin acum aleg metoda cea mai bună, să tac şi să rabd; să gândesc sever şi serios la ziua judecăţii vieţii mele. Ce ocazie bună am, să fiu lovit cu mârşăvie şi să încerc stări mari, cu fiori reci, dar reconfortanţi, şi cu îngeri deosebit de frumoşi.

• Ce crezi că aş putea să te învăţ, decât aceasta: să fii un om al Crucii lui Hristos!

• Dacă suportaţi cu drag învinuirile, vorbele de rău ale altora, este simptomul unui început de viaţă smerită. Dacă suportaţi Crucea cu drag, nu silit, e semnul unei autentice smerenii, deci este Duhul Sfânt în tine.

 

Ochii prin care vedeam cerul

Alte articole aici.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here