Imparte prisoasele tale saracilor!

0
225

pocaintaCuratirea pacatelor prin pocainta. Noi nu avem aici cetate dainuitoare, ci trebuie sa o cautam pe ceea ce va sa vina. Imparte prisoasele tale saracilor: mainile lor sunt camari de pastrare vesnice.  A pacatui este usor, dar a plati pentru pacat nu este usor. Treptele vatamarii pricinuite de pacat in duhul nostru. Pana si un pacat mic, prinzand radacina, devine anevoie de curatit. Cine sunt adevaratii copii ai lui Dumnezeu?

Cum sa ne mantuim

Vom incheia acum scurta privire de ansamblu pe care am aruncat-o asupra scrierilor Sfantului Herma, ca sa nu lasam nestiuta nici una dintre ziditoarele lui cugetari. Acum urmeaza sa revedem cartea a treia. Cuprinsul e alcatuit, precum am amintit deja, din parabole si paralele intre adevarurile morale crestine si imagini din viata de zi cu zi. Pe acestea i le infatiseaza lui Herma acelasi inger-pastor, in cea mai mare parte prin mijlocirea comparatiilor sau contemplarii lucrurilor duhovnicesti sub forme simtite. Sa redam in amanunt toate aceste lucruri ne-ar lua foarte mult timp. Asadar ma voi margini sa arat cursul general al ideilor Sfantului Parinte.

Povetele incep prin afirmatia ca nu avem aici cetate dainuitoare. Trebuie sa o cautam pe cea care va sa vina, care poate sa ne slujeasca drept adapost vesnic (Evr. 13,14). Auzind aceasta, Herma a intrebat: „Dar cum se face ca nu avem aici cetate dainuitoare, dar suntem nevoiti sa avem multe? Ce sa facem cu acest avut?”. „Nu te nelinisti, a raspuns ingerul, este cu putinta sa temeinicesti si acest avut trecator, care vine si pleaca, pleaca si vine. Imparte prisoasele tale saracilor!

Mainile lor sunt camari de pastrare vesnice. Dar asta aduce folos si in vremelnicie, deoarece precum vita de vie e sprijinita de araci sau de vreun pom, de care este legata, si inaltarea la rugaciune a mainilor saracului il sprijina pe bogatul darnic care este gata sa cada. Infraneaza-te, a zis ingerul, de la desertaciune, de la grija de multe, de la multele intreprinderi. incurcandu-te intr-o gramada de treburi, vei uita cu usurinta de Dumnezeu si de lucrurile placute Lui. Si gandul tau, si inima ta vor fi prinse de cu totul alte lucruri. Si atunci nu vei scapa de pacate multe si grele.

Nevointe ale postirii

Sa traiesti intr-o asemenea lepadare de lume; sa ravnesti doar implinirea cu strictete a poruncilor lui Dumnezeu, in care este toata nadejdea de mantuire. Daca ai nevoie sau doresti sa meriti o mai mare bunavointa dumnezeiasca, adauga nevointa, mai ales nevointa postului, care are mare pret inaintea ochilor lui Dumnezeu.

Atunci cand postesti insa, iata cum sa postesti: sa nu-ti ingadui nici o nedreptate. Sa savarsesti din inima curata slujirea lui Dumnezeu; sa nu ingadui sa apara in suflet dorinte rele si sa petreci cu gandul Sus, de unde fara indoiala se vor pogori toate bunatatile fagaduite celor ce se ostenesc. Facand aceasta, sa nu gusti nimic altceva, fara numai paine si apa, iar banii pe care ar trebui sa-i cheltuiesti pentru o masa intreaga obisnuita pune-i deoparte si da-i unei vaduve, unui orfan sau unui sarac. Pentru a implini mai usor toate acestea, cel ce posteste trebuie sa se insingureze de dimineata si sa se dedice rugaciunii.

A pacatui este usor, dar a plati pentru pacat nu

Aceste nevointe ale postirii ne sunt neaparat trebuincioase pentru a ne curati prin pocainta pacatele. Sa nu crezi ca se sterg indata pacatele celor ce au pacatuit si acum aduc prinos de pocainta!  A pacatui este usor, dar a plati pentru pacat nu este usor. Inca e o dovada de mila faptul ca se da putinta de a indupleca spre milostivire dreapta judecata dumnezeiasca.

Sunt unele pacate care invartoseaza si intuneca inima asa de mult, incat raza harului nu poate patrunde acolo pentru a sadi semintele frangerii inimii si pocaintei. Asadar teme-te de pacat ca de o otrava aducatoare de moarte.

Induplecare a lui Dumnezeu

Este greu a infatisa toate treptele vatamarii pricinuite de pacat in duhul nostru, ca si a hotarni felul de pocainta pe care trebuie sa-l poarte fiecare pentru a-L indupleca pe Dumnezeu spre milostivire si a-si potoli constiinta, pentru ca, iata, sunt apostati ce s-au instrainat de Dumnezeu pana intr-acolo, incat coteaza sa Il huleasca si sa ii vanda ca niste tradatori pe slujitorii Lui. Unii ca acestia mor de tot cu duhul si este greu de crezut ca ei se vor pocai; cu toate ca de obicei li se propune acest mijloc de induplecare a lui Dumnezeu, mai ales daca ei se salbaticesc si, despartindu-se de cei credinciosi, se dau pe mana duhului deznadajduirii de mantuire.

Sunt unii fatarnici care, socotindu-se credinciosi, raspandesc semintele unei invataturi vatamatoare, mai ales cu scopul de a-i abate pe altii de la simtamintele, osteneala si nevointele pocaintei. Unii ca acestia trebuie sa se grabeasca cu pocainta, ca nu cumva sa se inchida usile ei.

Sunt si oameni de o credinta indoielnica, graitori de rau, uratori, neiubitori de pace. Sunt si unii care, avand credinta buna, isi ingaduie sa se lase tarati de zavistie si intra in sfada pentru ranguri si intaietati. Daca oamenii de acest fel se dadau acestor pacate mai mult din slabiciune de suflet decat din rautate, pocainta nu este pentru ei ostenicioasa, insa sa se grabeasca, pentru ca si un pacat mic, daca se inradacineaza, devine anevoie de curatit.

Unii dintre ei nu uita cu totul de Dumnezeu

Cei care, incurcandu-se in cursele treburilor lumesti, se abat de la impartasirea cu robii lui Dumnezeu si de la lucrurile slujirii lui Dumnezeu, seamana cu unii pe jumatate morti in privinta celor duhovnicesti. Adeseori ii chinuie indoielile si nedumeririle – insa pocainta este cu putinta si pentru ei, daca se vor grabi sa o savarseasca.

Bogatii, care au multe bunuri, tot se indeparteaza de slujirea lui Dumnezeu, temandu-se sa nu sufere vreo paguba prin aceasta. Dorinta de a se proslavi intre pagani ii arunca in trufie, le intuneca nadejdile inchipuite, si ei, despartindu-se de obstea credinciosilor, duc deopotriva cu paganii o viata plina de mangaieri. Unii dintre ei nu uita cu totul de Dumnezeu si pazesc marturisirea credintei, numai ca fara fapte bune. Sunt intre acesti bogati si unii care poarta nevointele pocaintei si fac faptele dragostei; in schimb, sunt altii care, atrasi de duhul paganatatii, se dedau placerilor de tot felul, cad in faradelegi si ajung mai rau chiar decat paganii.

Altii il tin pe Domnul numai pe varful limbii

Cei care, ramanand totdeauna credinciosi, ravnitori ai faptelor celor bune, cad in pacate mici deoarece sunt trasi de placeri desarte si de usuratatea cugetarii, trec foarte lesne prin nevointa pocaintei; la fel si cei care isi ingaduie anumite abateri, insa pazesc fara fatarnicie credinta, sunt facatori de bine si primitori de oaspeti;iau lesne pocainta asupra-si si poarta cu bucurie ostenelile potrivite pacatelor lor.

Dimpotriva, altii Il tin pe Domnul numai pe varful limbii, nu in inima, si sunt vii numai cu vorba, dar dupa faptele lor sunt morti. Unii ca acestia sunt foarte indoielnici. Un mic zvon ca vine prigoana e indeajuns ca sa ii intoarca la idoli. Cu greu se vor intoarce spre pocainta, daca nu se vor sargui sa faca aceasta grabnic. Cei care se cearta si se invrajbesc din pricina unor fleacuri se intorc repede catre pocainta; insa cei care, lasandu-se stapaniti de o manie puternica, isi amintesc de greselile impotriva lor si cad in ura, nu vin cu usurinta la pocainta.

Tuturor felurilor de pacate le este deschisa calea prin pocainta

Sunt si unii care par a nu fi lipsiti de credinta, insa sunt prea pretentiosi, indrazneti; si sunt gata sa-i invete pe toti, desi nu inteleg nimic cum trebuie. Ei insisi se ratacesc lesne si deseori ii trag si pe altii in rataciri. Dar daca, dandu-si seama ca s-au ratacit, se intorc la credinta; se lasa calauziti de oamenii randuiti pentru aceasta, le e deschisa calea pocaintei, fiindca nu au cazut atat din rautate, cat din nechibzuinta.

Sunt multe alte feluri de pacat, pe care nu le mai insir acum. Sa stii ca tuturor le este deschisa calea pocaintei. Nu toti purced pe ea la fel de repede si cu la fel de multa ravna. Cel mai bine este, fireste, a nu pacatui si a fi in randul placutilor lui Dumnezeu, de care voi pomeni la sfarsit, spre mangaiere, dupa intristatoarea priveliste de mai inainte, a celor ce pacatuiesc.

Cei ce cred intru simplitatea inimii si ravnesc virtutea; care traiesc in pace cu toti, care sunt totdeauna gata sa faca bine oricui si sa imparta cu toti roadele ostenelilor lor fara sa despice firul in patru, sunt adevaratii fii ai lui Dumnezeu. Dumnezeu, vazand simplitatea lor si sfanta lor pruncie, le binecuvanteaza ostenelile si binevoieste catre toate lucrurile lor. Cel mai mult au placut lui Dumnezeu cei care, crezand cu simplitate si nefatarnicie copilareasca; nici simtaminte rele nu isi ingaduie, nici fapte rele nu savarsesc, si toata viata lor raman la fel de credinciosi tuturor poruncilor lui Dumnezeu.”

„Usile pocaintei deschide-mi mie, Datatorule de viata!”

Iata povetele date de ingerul-pastor Sfantului Herma. El a poruncit ca acesta sa le insemneze in scris spre aducerea-aminte si spre zidirea tuturor generatiilor viitoare. Patrundeti deci, fratilor, scopul cerescului povatuitor si trageti fiecare ce invatamant veti  socoti de cuviinta. Acum s-a vorbit doar despre faptele pocaintei, despre ostenelile si nadejdile ei.

La buna vreme s-a intamplat asta, pentru ca, iata, inca o saptamana si vom auzi: „Usile pocaintei deschide-mi mie. Datatorule de viata!”. Tocmai acum am si dorit sa citesc impreuna cu voi scrierile mantuitoare de suflet ale Sfantului Herma. In toate partile lor – si in vedenii, si in porunci, si in parabole – el are o singura idee principala: ca noi, cei cazuti, nu avem mantuire decat in Domnul Iisus Hristos.

Sa primesti cu credinta toata invatatura lui Hristos, sa traiesti intru totul potrivit duhului acestei credinte, si te vei mantui. Ai pacatuit in vreo privinta? Pocaieste-te! Iar ai pacatuit? Pocaieste-te iarasi, si tot asa pana la sfarsit. Si tocmai de acest lucru trebuie sa ne amintim in cura de terapie sufleteasca ce se apropie. Amin! (Este vorba de Postul Mare (n. tr.).

Stiinta rugaciunii, Sfantul Teofan Zavoratul

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here