Toate sunt curate pentru cei curaţi

0
275

curatia launtricaDespre curatia launtrica

Sfântul Apostol Pavel spune: Toate sunt curate pentru cei curaţi. Dar pentru cei întinaţi şi necredincioşi nimic nu e curat; dimpotrivă, lor li sau întinat şi mintea şi conştiinţa (Tit 1, 15).

„Patimile sunt înrădăcinate adânc înlăuntrul nostru (inimii noastre, n. n.) şi gândul evlavios, gândul bun, ne ajută să nu fim robiţi de ele. Atunci când omul cultivă numai gânduri bune şi îşi întăreşte o stare bună, patimile încetează să mai acţioneze de parcă nu ar mai exista”.

Nu ajunge numai rugăciunea pentru curatia minţii.

Nu ne folosim duhovniceşte dacă ne rugăm zile întregi, iar mintea noastră este plină de gânduri rele faţă de semenul nostru. Pentru că „din minte, telegrama (gândurile rele n. n.) pogoară în inimă şi-1 face pe om fiară”. Dumnezeu, însă, vrea ca noi să avem inimă curată şi inima noastră este curată atunci când nu îngăduim să treacă prin mintea noastră gândurile rele faţă de ceilalţi oameni fie că avem sau nu avem dreptate. Deci trebuie să lucrăm pentru curatia noastra.
De aceea Sfântul Apostol Pavel zice: Ştiu şi sunt încredinţat în domnul Iisus că nimic nu este spurcat prin sine; dar pentru cel ce gândeşte că ceva e spurcat; pentru acela spurcat este (Romani 14, 14).

Gândurile rele pe care le avem în mintea noastră ne arată starea rea la care am ajuns. Pentru că, dacă nu primim gânduri rele şi noi înşine nu gândim rău, ci pentru orice ni s-ar spune şi pentru orice am vedea vom pune gândul cel bun, mintea şi inima noastră se vor curăţi şi deci ne vom elibera de gândurile noastre cele rele.
Diavolul va semăna gândurile sale rele, dar acestea nu se vor mai putea lipi de mintea noastră. Deci, numai atunci când creştinul cultivă gândurile bune poate primi ajutorul dumnezeiesc.

Cu ajutorul gândului celui bun, creştinul îşi curăţeşte mintea şi apoi inima duhovnicească.

că din inimă ies: gânduri rele… (Matei 15, 19) şi din prisosul inimii îi grăieşte gura (Luca 6, 45) Adică Dumnezeu îl binecuvântează pe creştin pentru gândul său cel bun.
Pentru a deveni om nou – duhovnicesc, trebuie, în primul rând, să începem să gândim duhovniceşte. Căci nu poate omul bun să aibă gânduri rele. Iar de lucrurile omeneşti de trebuinţă se va îngriji Preabunul Dumnezeu cum va socoti El de folos pentru mântuirea noastră.

Pentru ca un creştin să vadă şi să priceapă lucrarea dumnezeiască, el trebuie să aibă ochiul sufletului (mintea) curat şi curatia lăuntrică. Pentru că Mântuitorul nostru Iisus Hristos spune: Luminătorul trupului este ochiul; deci, dacă ochiul tău este curat, tot trupul tău va fi luminat; dar dacă ochiul tău e rau, trupul tău va fi întunecat… (Matei 6, 22-23).

Iată de ce acelaşi lucru va fi pentru un creştin binecuvântare, iar pentru altul, nenorocire. Pentru că fiecare îl explică potrivit cu gândul său (bun sau rău), iar aceasta va depinde de curatia lăuntrică a fiecăruia, pentru că fiecare lucru poate fi văzut fie din latura lui cea bună, fie din latura cea rea.

„Deci important este cum înfruntăm o anumită situaţie «neconvenabilă». Cu gânduri bune şi curate (credinţă, nădejde, dragoste…) sau cu gânduri rele (de nerăbdare, frică, deznădejde, necredinţă, răutate, pizmă, etc). De aceea, să vedem ce fel de gânduri avem ca să ştii ce fel de oameni suntem.

Dumnezeu vrea ca noi să avem inimă curată (Psalm 50, 10).

Dumnezeu vrea, mai înainte de toate, schimbarea minţii noastre, dintr-o minte mândră, întunecată şi plină de gânduri rele, într-o minte smerită, luminată de darul Duhului Sfânt şi plină de gânduri bune”.
Dumnezeu vrea ca noi să avem inimă curată (Psalm 50, 10). Iar inima noastră este curată atunci când nu îngăduim să treacă prin mintea noastră gândurile cele rele.
Când gândim rău, împiedicăm venirea Harului Dumnezeiesc Şi permitem diavolului să intre în noi şi să lucreze prin noi. Pentru că diavolul, vrăjmaşul mântuirii noastre, mai întâi îl bombardează pe creştin cu gândurile cele rele, apoi îl atacă şi-l robeşte cu păcatele. Dar dacă ne vom apăra cu gândul cel bun şi rugăciunea, diavolul nu va putea să ne strice mintea şi să ne robească în păcate.

Gândurile bune în viaţa creştinului ortodox, Viaţa ca o prăznuire duhovnicească, Părintele Daniel de la Rarău

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here