Cum se îmbrăcau personaje istorice celebre din România | GALERIE FOTO

0
2034

b4743090-e19f-11e3-83b5-d3c2940f8283_haineCei care și-au dorit vreodată să vadă cum se îmbrăcau boierii, domnitorii, regii sau alte personalități istorice din România au acum ocazia să viziteze expoziția „Haina îl face pe om”, deschisă la Muzeul Național de Istorie a României. Expoziția reunește în jur de 150 de costume și de haine care datează din perioada secolelor XV-XX și aduce în fața publicului piese excepționale, unele dintre ele unicate, precum rochiile reginelor Maria și Elisabeta, costul de explorator al lui Emil Racoviță, roba lui Nicolae Iorga, uniforma de soră de caritate a reginei Maria, uniforma de diplomat a lui Vasile Alecsandri, tunica de maior a lui Alexandru Ioan Cuza, tunica de cercetaș a Ecaterinei Teodoroiu, pelerina Anei Aslan sau jobenul regelui Carol I.

Cele mai vechi piese din cadrul expoziției sunt așezate în prima vitrină. Este vorba despre câteva fragmente dintr-un veșmânt descoperit în mormântul domnitorului moldovean Alexandru cel Bun. Domnitorul a murit în anul 1432, așadar veșmintele datează de la începutul secolului al XV-lea.

Piesele din Evul Mediu sunt foarte rare. Vorbim de textile arheologice, sunt și fragile. Textilele descoperite în urma unor săpături arheologice sunt foarte rare. E foarte greu să reziste o piesă textilă, e un produs organic care se dezintegrează. Faptul că s-au descoperit fragmente din acest veșmânt este un lucru extraordinar”, spune Cornel Constantin Ilie, curatorul expoziției „Haina îl face pe om. Şase secole de istorie vestimentară”.

b719d520-e19f-11e3-a0f1-9346dd146eed_haine_25Cele mai recente obiecte sunt din a doua jumătate a secolului al XX-lea, din anii 1970 – 1980. Printre ele se numără un frac al cărui proprietar a fost actorul Ștefan Bănică (senior) și o robă de Diplomat al Păcii care i-a aparținut Anei Aslan, primită de cercetătoarea din România de la Institutul Diplomatic al Păcii de la Bruxelles.

Deoarece clădirea muzeului se află într-un proces de reabilitare de mai bine de 10 ani, piesele din expoziția sa de bază se află în depozit și nu pot fi văzute de către public decât în astfel de expoziții temporare: „Unele dintre ele (dintre piesele din expoziția „Haina îl face pe om” – n.r.) nu au mai fost într-o expoziție în ultimul deceniu, iar multe dintre ele nu au fost expuse niciodată: avem obiecte achiziționate recent care au fost expuse cu această ocazie pentru prima dată”.

„Dacă haina nu l-ar fi făcut pe om, domnitorii ar fi apărut în haine de țăran”

“Expoziția chiar este o adevărată incursiune prin istorie. Trebuie privită nu ca o istorie a modei, ci ca o istorie vestimentară, în sensul că fiecare obiect expus spune ceva, are o istorie, nu e doar o haină pusă într-o vitrină, cum e la mall.

Are o istorie, a aparținut cuiva. Am căutat să selectăm piese care au aparținut unei personalități sau care au o istorie, pot spune o poveste, așa cum sunt cele din perioada fanariotă, anteriile (haine lungi pe care le purtau în trecut boierii – n.r.) care spun lucruri foarte interesante despre cei care le purtau și despre societatea românească”, spune curatorul.

b7da6600-e19f-11e3-83b5-d3c2940f8283_haine_32Specialistul arată că un om poate fi judecat după felul în care e îmbrăcat, în ciuda zicalei „Haina nu îl face pe om”: „Cel puțin în perioada la care ne referim noi, e foarte clar că haina îl face pe om, ea reprezintă ceva foarte important în societate, ea marca statutul social al unei persoane. [Pentru numele expoziției – n.r.] m-am luat după o expresie a lui Mark Twain, care spune „Haina îl face pe om. Oamenii dezbrăcați au prea puțină sau nicio influență în societate”. Dacă nu l-ar fi făcut pe om, atunci domnitorii ar fi apărut în reprezentări îmbrăcați în haine de țăran. Niciun lider, fie el domnitor sau boier, nu a apărut în fața oamenilor dezbrăcat sau în haine ponosite”.

„Multe dintre piese sunt unicat. Nu mai găsești în altă parte rochia reginei Maria sau a reginei Elisabeta sau un patrafir precum cel dăruit de Vasile Lupu Bisericii „Trei Ierarhi” din Iași”, continuă el.

Hainele scumpe, interzise: „Se spunea că boierul a ajuns „sclavul luxului””

Unele dintre piesele expuse acum au trecut prin laboratorul de restaurare al muzeului: „Procesul de restaurare este un proces costisitor. Restaurarea unui obiect poate dura ani de zile. Am avut obiecte de patrimoniu cum e steagul lui Ștefan cel Mare la care restaurarea a durat 7 ani. Textilele sunt obiecte foarte sensibile și foarte greu de restaurat. De exemplu, în cazul broderiilor bizantine, trebuie să știi nu numai tehnica restaurării, ci și istoria broderiilor bizantine, să știi cum au fost făcute și ce materiale să folosești”.

b7b99790-e19f-11e3-a0f1-9346dd146eed_haine_31

„Rochia reginei Maria a trecut printr-un proces complicat de restaurare. S-a ajuns să se lucreze chiar cu specialiști din Japonia. Rochia e făcută din mătase, catifea, satin – materiale sensibile de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Nu se mai găsesc astfel de materiale. E destul de greu să găsești materiale cât mai compatibile cu obiectul. Dacă restaurarea e făcută prost, obiectul este distrus, valoarea lui nu mai este nici cea de dinainte de restaurare”, explică Ilie.

Hainele pe care le purtau domnii și boierii din secolele XVI-XVIII erau extrem de scumpe: nu exista o producție de serie, veșmintele erau unicate, erau croite din materiale luxoase, puteau fi pictate de artiști și erau importate din străinătate.

„Hainele erau unicate până pe la 1800, erau făcute de mână. În Italia, de unde s-au importat foarte multe materiale pentru elita societății din Țara Românească și din Moldova, în secolele XVI – XVIII, croitorii erau niște artiști. Design-ul acestor stofe, aplicațiile – erau făcute de artiști. O piesă vestimentară era un obiect de foarte mare preț”, arată specialistul.

„Elitele voiau să aibă stofe de cel mai mare lux. Vorbim de stofe importate din Damasc, Flandra, Italia, Londra, din diferite regiuni ale Imperiului Otoman, chiar din Egipt. Majoritatea stofelor aveau la bază mătasea. Existau stofe cusute cu fire de aur sau cu fire de argint care erau foarte scumpe. Haina era un mod de a afirma poziția socială privilegiată. Exista această idee că femeia când iese în societate trebuie să reflecte situația și statutul bărbatului”, continuă el.

Au existat și încercări de a tempera pasiunea boierilor români pentru haine luxoase: „La sfârșitul secolului al XVIII-lea, unii domnitori fanarioți ajung să interzică importul anumitor stofe pentru că boierii cheltuiau foarte mulți bani pe acestea. Pe atunci era o vorbă. Se spunea că boierul a ajuns „sclavul luxului””.

b4d7d460-e19f-11e3-a0f1-9346dd146eed_haine_04Costum cu aur și argint, greu de 6-7 kilograme

Printre cele mai interesante haine din acea perioadă, expuse în cadrul muzeului, se numără așa-numitele „pipiri”, veșminte asemănătoare unor rochii ce erau purtate de femeile bogate: „Sunt veșminte din Asia Mică, foarte elegante, foarte scumpe, foarte grele. Din punct de vedere cromatic, estetic, sunt foarte interesante. Sunt cusute cu fir metalic și atârnă foarte greu. Cred că cel mai greu costum are 6-7 kilograme. Cu siguranță putem spune că a aparținut unei domnițe sau unei domnișoare cu rang foarte înalt din Valahia de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Sunt obiecte vestimentare de foarte mare valoare, cusute cu fir de aur și fir de argint”.

La muzeu este expusă și o rochie de mireasă veche de 200 de ani. Spre deosebire de cele actuale, nu este albă, ci albastră, are dantelă la mâneci și la guler și este cusută cu fir de argint.

Expoziția le oferă vizitatorilor și șansa de a observa cum anume s-a schimbat moda de-a lungul secolelor. Dacă până în secolul al XIX-lea societatea românească era încă sub influența modei orientale, după această dată influențele occidentale pătrund tot mai adânc în rândul elitelor: „Din prima jumătate a secolului al XIX-lea influența occidentală devine din ce în ce mai evidentă, în special la femei.

b76a6620-e19f-11e3-879c-5136526fb2e8_haine_30

Bărbații sunt mai conservatori: spre 1840 încă mai poartă anterie și ișlice, acele căciuli globulare imense pe cap. Dar doamnele românce din înalta societate erau foarte la curent cu ce se întâmpla la Paris, la Viena și țineau să aibă veșminte după ultima modă, tindeau spre moda occidentală, la fel și tinerii. Vedem exemplul la pașoptiști, care sunt îmbrăcați după moda nemțească. Adoptarea acestei mode era o modalitate de a arăta dorința lor de a se desprinde de trecut”.

b5761030-e19f-11e3-879c-5136526fb2e8_haine_10„La femei, schimbările sunt radicale. Apare moda crinolinei, cu rochiile acelea foarte umflate, pe cercuri de metal, destul de greu de manevrat. La începutul secolului XX existau acele pălării foarte ample, pline de pene, încât la unele teatre se puneau afișe în care se spunea că doamnele erau obligate să le lase la garderobă”, continuă curatorul.

„Oamenii de rând purtau hainele până la distrugere”

Hainele oamenilor obișnuiți prezentate în expoziție sunt mult mai puține: „Oamenii de rând purtau veșminte din aba, un postav gros de lână făcut ca să reziste. Veșmintele acestei categorii erau purtate până la distrugerea completă, erau peticite și răspeticite. Situația financiară nu le permitea să aibă o garderobă. Aveau un rând, două de haine pe care le purtau până la distrugere”.

Totuși, în expoziție există un costum de surugiu (vizitiu): foarte colorat, costumul are și o mantie din postav gros de lână și este foarte greu, cântărind în jur de 7 kilograme.

În total, la muzeu pot fi văzute aproximativ 150 de costume și de haine, dar și accesorii: bijuterii, nasturi, evantaie, mănuși, poșete, pălării, umbrele. Expoziția va fi deschisă până la sfârșitul lunii august.

În perioada în care expoziția va fi deschisă, MNIR invită publicul să aducă piese vestimentare și accesorii vechi, deosebite (de dinainte de 1980): „Dacă sunt piese mai valoroase, noi ne dorim să le lase, fie ca donație, fie în custodie pe o perioadă de timp, rezervându-ne dreptul de a face o selecție a ceea ce ni se prezintă. A venit o artistă care și-a arătat intenția de a ne dona o parte din obiectele vestimentare purtate pe scenă și pe care chiar dânsa le-a creat”. Dacă se vor strânge suficiente haine aduse de public, acestea vor fi expuse în cadrul unei microexpoziții ce se va amenaja la muzeu.

b76a8d30-e19f-11e3-a0f1-9346dd146eed_haine_29

b70785a0-e19f-11e3-83b5-d3c2940f8283_haine_22

b728c940-e19f-11e3-879c-5136526fb2e8_haine_26

b764e7e0-e19f-11e3-83b5-d3c2940f8283_haine_28

b51097a0-e19f-11e3-8bca-5372d8bf58ee_haine_05

b68bc5f0-e19f-11e3-a0f1-9346dd146eed_haine_18

b75de300-e19f-11e3-a0f1-9346dd146eed_haine_27

b67a39c0-e19f-11e3-83b5-d3c2940f8283_haine_19

b6fc13f0-e19f-11e3-a0f1-9346dd146eed_haine_24

b8c6e8e0-e19f-11e3-a0f1-9346dd146eed_haine_07

b44d2090-e19f-11e3-879c-5136526fb2e8_haine_01

b6e6b730-e19f-11e3-879c-5136526fb2e8_haine_21

b5e48970-e19f-11e3-8bca-5372d8bf58ee_haine_14

b5d93ed0-e19f-11e3-a0f1-9346dd146eed_haine_13

b5dfce80-e19f-11e3-879c-5136526fb2e8_haine_16

b57bb580-e19f-11e3-83b5-d3c2940f8283_haine_11

b4e40960-e19f-11e3-83b5-d3c2940f8283_haine_06

Sursa: ro.stiri.yahoo.com

Jurnal Spiritual [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”] [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here