Optimiștii – Modul de gândire pozitiv

0
170
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

optimiștiiCum gândesc optimiștii – Caracteristici ale modului de gândire optimist. Ce spun psihologii? Care este cel mai sănătos mod de gândire?

 

Optimismul nu este neapărat apanajul oamenilor cu o personalitate pozitivă. El poate fi învățat. Fiecare dintre noi îşi poate cultiva modul de a vedea partea plină a paharului.

Într-un mediu atât de sumbru, cum este uneori cel în care trăim, optimiştii sunt specimene rare. În plus, sunt priviţi cu ochi critici de ceilalţi. Li se scoate în evidenţă latura naivă, li se impută o carenţă în ceea ce priveşte intuirea subtilităţilor negative ale problemelor de zi cu zi.

Totuşi, personalităţile optimiste merită un alt tip de analiză şi de tratament, sunt de părere specialiştii. Aşa-numita psihologie pozitivă încearcă să decripteze modul de funcţionare al persoanelor care privesc cu încredere către viitor.

 

Profesorul de psihosociologie Philippe Gabillet, autorul cărţii „Elogiu optimismului“, crede că optimiștii sunt acele personalități rătăcite în lumea dezamăgitoare a afacerilor, care fac tot posibilul să găsească motive pentru a rezista într-un mediu care, se ştie dinainte, nu are cum să se îmbunătăţească.

 

„Aceasta este principala caracteristică a personalităților optimiste: ele funcţionează, în esenţă, gândindu-se la potenţial, la lucrurile bune care se pot întâmpla. Asta face că, încă de la început, optimiștii văd în orice situaţie ceea ce se poate face. Un pesimist, chiar dacă este foarte inteligent, se va mulţumi să constate ce se face în prezent, eventual să analizeze, la rece, ce s-ar putea face. Dar va rămâne într-o postură pasivă, de observator, şi, ulterior, se va transpune în rolul unei victime“, explică specialistul pentru lefigaro.fr.

 

Optimiștii spun: „Să zicem că e așa…“

 

Optimistul, în încercarea lui de a se mobiliza pozitiv, va ajunge chiar la situaţia „să zicem că e aşa…“, adică acţionează ca şi cum nicio piedică nu i-ar sta în cale în îndeplinirea unui obiectiv. De exemplu, „să zicem că mă vindec de această boală incurabilă…“ sau „să zicem că îmi găsesc de lucru în viitorul apropiat…“.

Această tactică îi ajută să nu se înece în fatalism şi să acţioneze, să facă tot ce trebuie în direcţia dorită. „Încrederea lor în puterea voinței lor este non-negociabilă“, subliniază Philippe Gabillet.

 

Optimizarea

 

Să faci tot ce poţi tu mai bine, indiferent ce piedici pot să apară. Acesta este conceptul optimizării, pe care optimiștii par să-l stăpânească foarte bine. Un exemplu în acest sens îl oferă Yves de Montbron, administratorul site-ului francez Liga optimiștilor: „Un bărbat a reuşit să-şi ducă toată familia într-o călătorie în jurul pământului, în ciuda faptului că fusese concediat brusc şi nejustificat de şeful lui. După călătorie, spunea: «L-am urât mult pe fostul meu şef, dar dacă l-aş vedea acum, l-aş lua în braţe şi l-aş pupa. Datorită lui, am reuşit să-mi îndeplinesc unul dintre visurile vieţii mele»“, povesteşte Yves de Montbron.

 

Nu generaliza!

 

Optimiștii văd orice eveniment ca fiind tranzitoriu. Pesimiștii nu întrevăd decât caracterul lor permanent situațiilor, explică profesorul Martin Seligman, părintele psihologiei pozitive, de la Universitatea din Pennsylvania. Primii spun: „Dacă merg des la restaurant, nu pot să mă ţin de dietă“. Negativiştii spun: „Nu foloseşte la nimic să ţii o dietă“.

De asemenea, Seligman scoate în evidenţă tendinţa de generalizare a pesimiștilor, care nu aduce nimic bun. Ei gândesc astfel: „Literatura nu mai e bună de nimic“, pe când adepții gândirii pozitive spun: „Cartea asta nu e chiar oribilă“.

 

Evenimentele negative vin și pleacă

 

Chiar dacă, mai ales în vremurile dificile de astăzi, evenimentele negative îi afectează în egală măsură pe pesimiști, şi pe optimiști, aceştia din urmă nu le lasă să le invadeze toate aspectele vieții. Astfel că dacă, de exemplu, au o criză de cuplu, încearcă pe cât posibil să nu lase starea negativă să le afecteze şi viața la serviciu, şi invers. Ştiu foarte bine să-şi compartimenteze viața. Plus că evenimentele negative vin şi pleacă în acelaşi mod, cred ei.

 

Conștientizează-ți vremelnicia

 

„Optimiști paradoxali“, aşa îi numeşte Yves de Montbron pe cei care conștientizează foarte bine efemeritatea tuturor lucrurilor, inclusiv a propriei vieți şi, totuşi, văd partea plină a paharului. Imediat ce moralul a scăzut puţin, reconectarea cu prietenii îi ajută pe aceştia să-şi recâştige resursele pentru a merge mai departe, spune el.

„Perfect conştienţi de caracterul efemer al vieții, optimiștii se încăpăţânează să se bucure de ea. De aceea, optimismul este carburantul numărul unu pentru a menţine coeziunea într-o echipă profesională, dar şi într-o familie“, subliniază Philippe Gabilliet.

 

Pentru mai multe articole educative accesați rubrica Educație.

 

Sursa consultată: adevarul.ro

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here