Culmea ”Căprăreața” – gazda unor ‘brățări radionice’ dacice

0
545

„Braconierii arheologici” au dat startul unei expediții pe Culmea ”Căprăreața”, unde au descoperit niște brățări provenite de la daci. Înzestrate cu proprietăți radionice, brățările găsite la est de incinta sacră a Sarmisegetusei cântăreau în jur de un kilogram și acționau ca niște bobine Tesla, ne informează specialiștii.

bratari 1Potrivit unor specialiști militari în psihotronică și război radioelectric, aceste de brățări alcătuiau un dispozitiv radionic, utilizat de sacerdoți atât pentru influențarea stării de sănătate, cât și pentru manipularea psihică a maselor.

Dovada ce scoate la lumină capacitățile extraordinare de atenție distributivă ale preoților daci este dată de premiera braconierilor din Deva: utilizând un aparat de detecție a metalelor marca „Spectrum Wait”, aceștia au descoperit o groapă sacră.

Prima persoană care, în timpul cercetărilor a 25 de brățări spiralate de argint a remarcat faptul că acestea treceau dincolo de sensul strict de podoabă a fost cercetătorul Florin Medeleț.

Încadrate în „domeniul ritualico-magic”, brățările analizate erau terminate la ambele extremități cu capete de șarpe, urmate de 7 palmete înfățișând „pomul vieții”.

În aceeași măsură, brățările de aur recent descoperite urmează cifra 7: „7” fiind și modulul numeric folosit la construirea sanctuarului mare, care are 30 de formațiuni a câte 7 stâlpi, după cum se arată pe site-ul http://www.nymagazin.com/.

Imediat ce au intrat în posesia ‘micilor descoperiri’, săpătorii au mers la poliție pentru a declara evenimentul: ‘așadar, în zona culmii „Căprăreața”  – punct arheologic al sitului „Sarmizegetusa Regia” –  „la distanță de 5 metri de o stâncă aflată pe pantă muntelui, s-a descoperit o lespede de piatră sub care se afla o groapă triunghiulară, cu dimensiunile de 50x50x60 cm, având pereții placați cu lespezi de piatră’.

După înlăturarea stratului de pământ, au ieșit la suprafață zece brățări spiralice din aur masivașezate perechi, câte două, respectiv câte o brățară mai mică introdusă într-una mai mare; trei perechi de câte două brățări erau așezate vertical, iar alte două perechi de câte două brățări erau așezate orizontal, la nivel inferior, separate de primele printr-un strat de pământ’.

În altă ordine de idei, au mai existat și surse mai puțin autorizate, care au mai localizat o groapă sacră, amenajată cu lespezi de piatră deteriorată, în zona bazinelor de apă de pe pârâul Godeanu, la poalele culmii Căprăreața. Aici, săpătorii au descoperit două brățări similar celor descries mai sus.

O zi mai târziu, tot în aceeași locație, a mai ieșit la iveală o a treia groapă triunghiulară de cult, în care au declarat că au găsit alte trei brățări din aur, toate cântărind peste un kilogram.

Amplasate într-un triunghi imaginar cu vârful în jos, două pe panta culmii, iar a treia la poale cele trei gropi de cult erau aproape de est, de incinta sacră unde se oficiau misterele cultului solar.

Conform cercetătorului  Gheorghe Serbana, denumirea culmii burdușită cu brățările masive nu vine de la capră, ci de la Cap (de) Ra, zeul soarelui, al cărui cult era celebrat la Sarmisegetusa și care nu este exclusiv zeu egiptean. În afară de casta preoților, în misterele cultelor Soarelui erau inițiați și războinicii și capii familiilor aristocratice, șarpele fiind emblema religioasă, lupul – al castelor de luptători, iar ursul –  al familiilor aristocratice. De sărbătorile solstițiale, la aceste mistere participa și poporul.

Câțiva specialiști în război radioelectric de la Academia Militară au arătat o schiță „inginerească” a gropii de cult, un triunghi isoscel format din lespezi de piatră ce conțineau cinci „bobine” din aur despărțite printr-un strat de pământ, motiv pentru care aceștia au catalogat-o drept o „cutie de rezonanță”.

Aflând că este vorba despre celebrele brățări dacice, aceștia au cerut informații suplimentare de natură tehnică și nu numai: de pildă, număr de grosime, înălțime etc.

Generalul Emi Străinu, doctor în științele militare și specialist în psihotronică și război radioelectric, a emis o părere preliminară, în urma recuperării câtorva brățări: și anume, pe Căprăreața  se afla un sistem de dispozitive radionice de mare putere.

Potrivit spuselor generalului, „cele trei dispozitive puteau focaliza, concentra și dirija energiile subtile,  unele brățări acționând ca bobine Tesla, captatoare de energie radionică; brățările, amplasate într-o cutie de rezonanță, jucau rolul de circuite oscilante și transformatoare de frecvență, putând induce maselor stări benefice sau negative, în funcție de ceea ce doreau sacerdoții care acționau dispozitivele, prin fluxuri radionice emise de la distanță”.

Utilizate și în scopuri terapeutice, energia radiofonică manevrată de preoții daci prin aceste sisteme de spiral, „podoabele” dacice, brățări spiralate sau sub formă de spirală strânsă ca o rozetă devin instrumente radionice cu efect curativ.

În practică, obiectivul radionicii este de a întări sistemul imunitar al omului și de a crește capacitățile organismului de autovindecare, ajutând la înlăturarea influențelor factorilor toxici, influențelor la nivel emoțional și psihologic.

Totodată, ‘crește potențialul energetic al pacientului, în sensul dobândirii unei stări de bine, nu numai la nivel fizic, ci și emoțional, mintal și spiritual. Adică, exact cum se spunea despre vindecătorii daci, aceștia lecuiau și trupul și sufletul, altminteri vindecarea nu ar fi fost completă. Radionica susține că fiecare persoană dispune de o forță vitală sau câmp energetic, care, atunci când este tulburat, produce manifestări și simptome de boală în corpul fizic. Tratamentele radionice încearcă să alinieze, să regleze câmpul energetic personal, acțiune cunoscută ca „normalizare”. Radionica a fost promovată în timpurile noastre de dr.Albert Abrams (1863-1924) și s-a dezvoltat  datorită unor practicieni renumiți precum dr.Ruth Drown (Ușă), șir George de la Warr, David Tansley și Malcom Rae (Anglia)’, mai subliniază cercetătorii.

Pornind de la o afirmație fundamentală a lui Abrams, tot ceea ce există într-o formă sau alta poartă o „semnatura vibrațională unică”, reprezentată în radionică printr-o serie de coduri numerice, așa numitele „rate” radionice.

Considerând că  consideră că dispozitivele metalice în formă de spirale dublu- concentrice influențează  sistemul nervos central, Dr. Abrams ne spune că acestea pot fi purtate ca brățări, având un efect calmant, echilibrând sistemul nervos și  inducând o stare de armonie.

Brățările din aur conțin energia cea mai pură și mai nobilă, și anume cea a Soarelui, întrucât încă de pe vremea masageților (mileniul ÎI i.C.) se purtau bijuterii spiralate din aur, la mâini și la picioare, acestea având efect benefic asupra organismului.

Faptul că preoții geto-daci cunoșteau efectele „bobinelor” ca generatoare de energie vitală o demonstrează sofisticatul sistem de pe culmea Căprăreața, din incintă sacră de la Sarmizegetusa.

Conchizând tot ceea ce am relatat mai sus, întregul sistem concentra în interior o energie radionică din mediul înconjurător, iar apoi o emana pentru a insufla războinicilor „furor heroicus”  sau pentru a o  revărsa asupra mulțimii pentru a o face să simtă energia cosmică.

Adina Mutar

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here