Criza artei si promovarea non-valorii de către mass-media (I)

0
501

_arta_natura1Criza artei si promovarea non-valorii de către mass-media (I)

Unde conduce viziunea răsturnată asupra artei: decese violente si stranii unor actori, mesaje subliminale diabolice in muzica, cantareti omorati de abuzuri de alcool si stupefiante.

In jocul magic al existentei, oamenii – fascinante universuri – îsi aleg rand pe rand rolurile.

O lege inalta a harazit fiecaruia in taina puterea de a fi martorul propriei vieti, al propriului rol jucat pe marea scena a creatiei. Cu timpul insa, faptura umana a uitat de acesta putere nebanuita. A trecut pe nesimtite de la sacru la profan, de la subiectele  centrate pe relatia om-divinitate, la cele in care oamenii sunt absorbiti de vartejul orb al pasiunilor si al greselilor pamantesti.

In arta, actorul este pe deplin raspunzator de emotiile pe care le genereaza in timpul spectacolelor.

Acesta trebuie sa inteleaga ca a trai si a evoca starile negative ale angoasei si deziluziei inseamna a genera rezonante stranii, otravind psihicul sau si al celorlalti. La fel, a chema si a darui bucurie, dragoste, incredere inseamna a aduce in fiinta sa si a spectatorilor sentimente frumoase si inaltatoare, care nu pot decat sa foloseasca tuturor.

Arta, o imagine fidela a confuziei si angoasei in care traieste omul modern

Arta cuprinde un cumul de sugestii care impresioneaza puternic fiinta umana, sensibilizand-o. Unele mesaje artistice patrund adanc in subconstient, influentand atat structura emotionala a omului , cat si comportamentul sau. In mod firesc, arta ar trebui sa trezeasca omului emotii purificatoare care genereaza starea de catharsis menita sa trezeasca sufletul, sa deschida portile inimii fiintei care recepteaza opera artistica.

Din pacate, creatorul zilelor noastre incanta rar spectatorul cu astfel de trairi sublime, experiente emotionale intense, deoarece el a intrat in ceea ce artistii si esteticienii numesc – cu un hilar dramatism – „criza artei”.

Deoarece in operele de arta moderne sunt reflectate probleme si dramele fiintei umane, creatorul ajunge sa limiteze torul la forma, in detrimentul continutului si mesajului. Aceasta forma care acopera aproape intreaga gama de aspiratii si impliniri estetice este cizelata la maxim, perfectionata, slefuita si ridicata la rang de realizare artistica. Se munceste zilnic ore in sir, pentru a dobandi o tehnica „perfecta”, fiind inlaturata totusi latura emotionala, profunda si benefica a asa-zisei opere de arta.

In viziunea artei contemporane, 99% din viata unui artist „care se respecta” este consacrata trupului, el ajungand sa stapaneasca foarte bine mestesugul actoricesc, dar aceasta o face cu pretul uitarii esentiale si complete a omului, fiind rar intalniti si complete a omului, fiind rar intalniti aceia care lucreaza si pentru intretinerea vie a spiritului.

Ca urmare, arta a ajuns astazi o imagine fidela a confuziei si angoasei in care triste omul modern. Acesta tipa in gura mare, formuleaza mii de intrebari, carora nici macar nu doreste sa le afle raspunsul. Subiectele si temele artistice pe care ni le prezinta diferitele manifestari ale artei contemporane descriu adesea un om plin de intelegere, ce pare condamnat la o conditie inferioara, din care nu mai poate iesi.

Preaslavirea non-valorii: estetica uratului.

De ce in arta se promoveaza o estetica a uratului? De ce un asa-zis artist ca Picasso a devenit conducatorul unei scoli care s-a dedicat distrugerii traditiei artei clasice europene, dizolvand imaginea in forme lipsite de sens?picasso

Uneori acest demers a atras degradarea artei in general, comercializand-o prin abila manipulare a celor care doreau sa ridice in slavi non-valoarea pentru anumite profituri sau interese triviale, iar alteori, pur si simplu a fost vorba despre confuzie si incompetenta artistica, principale obstacole in perceperea unei opere de arta!

Exista un banc care il are in prim plan pe asa-zisul maestru al artei abstarcte:

Picasso da peste un hot in castelul pe care si-l cumparase. Se lupta cu el, dar hotul scapa. Merge la Sectia de Politie pentru declaratie si cei de acolo ii cer, pentru ca este pictor, sa faca portretul robot al pungasului. Pe baza acestuia, Politia a arestat-o insa pe Maica Stareta, ministrul de Finante, o masina de spalat si turnul Eiffel.

Majoritatea creatorilor de arta isi exarcebeaza personalitatea, dispretuiesc valorile unei initieri spirituale si nu mai sunt constienti ca trebuie sa se deschida catre inspiratia a carei sursa nu se gaseste in ego, ci dincolo de el, in transpersonal, in domeniul infinit al armoniei cosmice, aceasta raportare realizand chiar accesul direct la arhetipuri.

In lumea antica, artistul era un adevarat magician, capabil sa mijloceasca accesul semenilor sai la marile taine ale universului, fiind un adevarat releu prin care se revarsau binefacerile zeilor. Spre exemplu, din vechea Indie s-au pastrat pana in zilele noastre conotatii;e sacre ale dansului, care nu se reduc, ca finalitate, la o gestica intamplatoare a trupului, fiecare miscare avand propria semnificatie, incarcatura ei trimitand la o anumita emotie bine determinata.

Conform unei prejudecati adanc inradacinate, creatorul modern selecteaza mai ales aspectele negative ale vietii cotidiene, fiind convins ca doar acestea pot retine cu adevarat atentia publicului. Ce consecinte dramatice implica o asemenea viziune rasturnata devine evident mai cu seama in cazul actorului. Prin specificul artei sale, acesta se identifica de-a lungul carierei cu angoasele si destinul personajelor pe care le interpreteaza.

Articol preluat din Revista Lumea

 

V-ar putea interesa şi aceste articole