Un oraş experiment pentru ecologişti. Permanent atenţi la tema verde, la Copenhaga au lansat un proiect ecologic cu nume prolix, Environment Metropolis-Our Vision 2015, cu scopul de a dubla consumul de produse biologice în instituţiile publice până se atinge pragul de 90% în 2015. Se speră că, datorită unei serii de stimulente, în acest an 50% din populaţia oraşului va merge cu bicicleta, iar până în 2025 Copenhaga va deveni prima capitală din lume „carbon neutral” (cu zero emisii de gaze de seră).
Această politică eco-friendly influenţează şi turiştii care, aici, se pot deplasa cu bicicleta, pot mânca bio şi pot dormi în hoteluri C02-neutral.
Alături de monumente istorice ca Turnul Rotund şi pitorescul canal Nyhavn, înfiinţat ca port în 1673, mărginit şi astăzi de case frumoase, divers colorate (în cea de la numărul 67 a trăit Hans Christian Andersen), capitala daneză se mândreşte cu provocări arhitecturale cum sunt Diamantul Negru, noua aripă a Bibliotecii Regale care a dat tonul unor experimente urbanistice creative cum sunt Dansk Jodisk Museum de Daniel Libeskind, dedicat Holocaustului, lărgirea Muzeului Ordrupgaard semnată de Zaha Hadid, Opera House de Henning Larsen şi Danish Radio Concert Hali de Jean Nouvel.
De-acum un clasic, cartierul Christiania a fost sediul celei mai importante comunităţi hippy din Europa (www.christiania.org).
Generaţia flower power mai trăieşte aici, însă zona nu mai are verva de altădată.
Acum este la modă cartierul Vesterbro, o copie în format redus a Meatpacking newyorkez, care se învârte în jurul 0ksnehallen, abator transformat în sediu de expoziţii, serbări, târguri (Halmtorvet nr. 11, orar variabil, www.dgibyen.com/oeksne hallen).
Un weekend de vis în Copenhaga nu se poate încheia fără plimbarea pe Stroget.
Sunt o serie de străzi care dau viaţă celui mai lung traseu pietonal din Europa şi fără o vizită în locurile simbol ale designului cum sunt Danish Design Center (H.C. Andersens Boulevard nr. 27, orar variabil, www.ddc.dk), care, în afara unei expoziţii de obiecte, mai găzduieşte un magazin, o cafenea şi o sală de conferinţe, Muzeul Danez de Artă şi Design, fondat în 1895 pentru a păstra colecţii permanente de secol XX, desene, afişe, colecţii de textile (Bredgade nr. 68, orar 11-17, luni închis, www.kunstindustrimuseet.dk), şi celebrul Sas Royal Hotel, cu piese de mobilier de Arne Jacobsen, care a proiectat aici până şi linguriţele de cafea (există încă un apartament rămas intact, nr. 606).
Astăzi, acesta face parte din lanţul hotelier Radisson Blue (www.radissonblue. com/royalhotel-copenhagen) şi se află pe Hammerichsgade nr. 1, în apropierea celui mai mare parc de distracţii din Copenhaga, Tivoli.
Cum vă deplasaţi in Copenhaga:
Pe jos, cu mijloace de transport public şi, fireşte, cu bicicleta: în Copenhaga exista no bike racks de unde puteţi lua şi unde puteţi lasa bicicleta, închirierea e gratuita, se lasă anticipat o garanţie de numai 20 de coroane care va va fi înapoiată la predarea bicicletei (www. bycyklen. dk).
De văzut in Copenhaga
CASTELUL AMALIENBORG:
Acest castel regal impunător şi fără turnuri este reşedinţa de iarnă a reginei. Construit în secolul XVIII, îşi datorează numele reginei Sophie-Amalie şi este un complex frumos de patru edificii rococo cu faţada orientată spre piaţa octogonală cu statuia ecvestră a regelui Frederic V (1754-1771) în centru. Info: Amalienborgmuseet, orar 10-16 sau 11-16 în funcţie de zile, luni închis, http://dkks.dk/amalienborgmuseet
CANALUL NYHAVN:
Infiinţat ca port în 1673, este cel mai pitoresc din oraş, cu construcţii de 3 şi 4 etaje (cea mai veche, la nr. 9, e din 1681). Închis spre nord de arsenalul de secol XVII şi cu farul din 1896 pe malul sudic, vara e plin de măsuţe în aer liber. Canalul este celebru şi pentru calendarul de evenimente artistice şi muzicale, precum şi pentru bărcile colorate ancorate de-a lungul malurilor.
MICA SIRENĂ:
Inegalabilul Hans Christian Andersen i-a dedicat un basm, Disney a produs un film celebru; au dorit-o până şi la expoziţia din Shanghai. Celebra statuetă Mica Sirenă, aflată la intrarea în port (Den Lille Havfrue,Langelinie Allé nr. 19), a fost realizată în 1909 de sculptorul Edward Eriksen.
Deteriorată de mai multe ori pe parcursul anilor, astăzi a fost înlocuită cu o copie fidelă, însă nimeni nu îşi dă seama.
TIVOLI:
Acest parc de distracţii deschis încă din 1843 în plin centru, al treilea cel mai mare din Europa şi vizitat de circa 4 milioane de persoane anual, este sufletul oraşului. Se redeschide în fiecare an primăvara, anunţând timpul frumos, însă nici iarna nu e permanent închis: funcţionează de Halloween şi în perioada sărbătorilor de Crăciun (Vesterbrogade nr. 3, orar variabil, www.tivoli.dk).
Când căluşeii si celelalte instalaţii de divertisment sunt închise, se poate intra pentru hotel, restaurante şi uriaşul magazin The Nimb vinde produse certificate, cum ar fi ciocolată artizanală din lapte bio de la vaci daneze, si se mândreşte şi cu o braserie, un restaurant gourmet, o casă de vinuri şi un petit hotel de design.
TURNUL ROTUND:
Cel mai vechi observator în funcţiune din Europa se află în acest turn (Rundetaarn). Comandat de regele Christian IV, activ din 1642, este folosit astăzi de astronomi si amatori, în timp ce turiştii se amuză să urce în spirală până în vârf numărându-şi paşii.
Dacă mergeţi pe lângă peretele interior, parcurgeţi un traseu de 85,5 metri, în schimb, dacă urcaţi pe lângă cel exterior, acoperiţi 268,5 metri, înălţimea turnului este de 34,8 metri. Info: K0bmagergade nr. 52 A, orar variabil, www.rundetaarn.dk
Royal Library:
„Diamantul Negru” (supranume inspirat, e o clădire neagră, din sticlă şi granit, care străluceşte în soare ca un diamant) este aripa modernă a Royal Library, realizată în 1999 de arhitecţii Schmidt, Hammer şi Lassen. O scară interioară o leagă de „vechea” bibliotecă naţională, iar în interior se află o librărie, un restaurant şi tavanul acoperit de fresce. Info: 50ren Kierkegaards Plads nr. 1, orar variabil, www.kb.dk.
Danish Radio Concert Hall:
O clădire albastră, semitransparentă, proiectată de arhitectul Jean Nouvel, situată pe canal. Găzduieşte câteva auditorii şi săli, iar noaptea devine un ecran pe care sunt proiectate imagini. Se poate participa la concerte şi pot fi văzuţi la repetiţii muzicienii Orchestrei Naţionale de Muzică Simfonică. Info: Emil Holms Kanal nr. 20, orar variabil, www.dr.dk/koncertlnuset
Opera House:
Inaugurat în 2005, teatrul naţional a uimit la început din cauza formei sale extravagante (e poreclit „prăjitor de pâine”), însă astăzi este considerat una dintre operele de arhitectură contemporană de neocolit. Spre marea bucurie a proiectantului, danezul Henning Larsen, a muzicienilor şi a actorilor care dau aici spectacole tot anul. Acustica e fenomenală şi în interiorul decorat de artişti danezi si nordici se află marele foaier cu vedere spre mare, cafeneaua şi restaurantul. Info: Ekvipagemestervej nr. 10, orar variabil, www.kglteater.dk.
Dansk Jodisk Museum:
Proiectat de Daniel Libeskind, deschis în 2004, e un muzeu dedicat Holocaustului. Cu faţada spre grădinile de la Royal Library, expune obiecte, tablouri, cărţi, discuri, argintărie, însă merită să mergeţi şi numai ca să admiraţi clădirea cu jocuri de lumini şi forme foarte sugestive. Info: Proviantpassagen nr. 6, orar marţi-vineri 13-16, sâmbătâ-duminicâ 72-77, vara marţi-duminică 70-77, luni închis, www.jewmus.dk
Castelul Rosenborc:
În stil renascentist, a fost construit la comanda longevivului rege Christian IV între 1606-1633. Este un castel de basm care găzduieşte în interior multe capodopere: de la saloanele reginei Louise la biblioteca gotică şi bijuteriile coroanei. Frumoasă este şi grădina care îl înconjoară: dorită tot de monarh, este cea mai veche din capitală.
Info: 0stre Voldgade nr. 4 A, www.dkks.dk, orar variabil
Muzee în afara oraşului
Cel mai cunoscut este Louisiana: un edificiu imens cufundat în verdeaţă la 35 de kilometri de oraş, ce reprezintă un exemplu pefect de integrare între arhi;tectura, artă şi natură. Colecţia, de peste 3.000 de opere realizată după 1945, îl proiectează pe culmile artei moderne daneze şi europene, iar calendarul expo ziţiilor temporare e de Cuinness. Info: CI. Strandvej nr. 13, Humlebaek, (www.louisiana.dk), orar 11-18, marţi-vineri 11-22, luni închis. Cu maşina ajungeţi pe E47/E55, iar cu trenul în 35 de minute din gara din capitală.
Mai aproape, la aproximativ 10 kilometri nord de Copenhaga, nu puteţi rata Muzeul de Artă Ordrupgaard.
Acesta, în afara de celebre tablouri ale impresioniştilor francezi, în parc „ascunde” două puncte de interes: casa de la 1942 a designerului Finn Juhl şi noul monolit de sticlă şi ciment proiectat de arhitectul Zaha Hadid. Info: Vilvordevej nr. 110, Charlottenlund, www.ordrupgaard.dk, orar variabil. Ajungeţi cu maşina ori cu autobuzele 169,179,185. Orar 10-17, miercuri 10-21, luni închis. Ajungeţi cu maşina pe E20 ieşirea 26, iar cu trenul (S-train), cu liniile A şi E.
Interesant este si Muzeul de Artă Modernă Arken, la 18 kilometri sud-vest de Copenhaga: inaugurat în 1996, pare o corabie „andocată” între portul de agrement Ishoj şi plajă. Deţine o colecţie permanentă şi un calendar de expoziţii temporare tot anul. Info: Skovvej nr. 100, Ishoj, www.arken.
Shopping
Inevitabil este Stroget: cea mai lungă stradă pietonală din Europa (peste 1 kilometru), se animă cu oameni de toate vârstele care se înghesuie în barurile şi magazinele celor mai mari firme de modă. Cum ar fi Royal Copenhagen, inegalabilul templu al porţelanurilor daneze care, din 1775, produce capodopere absolute, cu forme retro şi de design, odinioară pentru casa regală, astăzi pentru toţi iubitorii genului (Amagertorv nr. 6, www.royal- copenhagen.com).
O altă adresă preţioasă pentru obiecte tradiţionale este Danish Silver (Bredgade ; nr. 12, www.danishsilver.com), templu al serviciilor de argint şi al bijuteriilor celor mai cunoscuţi désigneri scandinavi, la preţuri nu tocmai accesibile.
Designul e de casă şi la lllum ; (www.illum.eu).
Este cel mai elegant magazin danez de modă, gastronomie şi obiecte casnice, în 0stergade nr. 52. În temă cu spiritul verde al oraşului şi cumpărăturile pot avea matrice eco: la Aniel cumpăraţi îmbrăcăminte pentru copii, jucării de lemn, articole de design interior şi pentru grădină realizate toate cu materiale organice (Frederiksberg Allé nr. 70, www.anielgardiner.dk).
La Pure Snop (Cronnegade nr. 31-36, www.pureshop.dk) parfumurile şi produsele cosmetice sunt naturale, Egefeld este primul supermarket bio din oraş (Gammel Kongevej nr. 113) şi are până şi un coafor unde vopseaua de păr e preparată cu produse organice, fără amoniac: Creen Mind pe Klareboderne nr. 4 (www.greenmindcopenhagen.dk)
Unde dormiţi
Kong Arthur (ecologic).
Face parte din lanţul Brochner, implicat în reducerea emisiilor de CO2. Dormind aici se poate converti parte din cheltuială prin achiziţionarea unor cote de dioxid de carbon. După ce ajungeţi aici, vă vor explica detaliat cum funcţionează. Info: N0re S0gade nr. 11, tel. 33 111212, www.kongarthur.dk
Axel Hotel Guldsmeden (boutique hotel).
Boutique hotel cu spa, mobilier şi obiecte indoneziene, ceramică mexicană, kimonouri japoneze şi mic dejun bio. Info: Helgolandsgade nr. 11, tel. 33 313266, www.hotelguldsmeden.dk
Hotel Alexandra (bio design).
Cu mobilier proiectat de cei mai renumiţi arhitecţi danezi, ca Arne Jacobsen, Ole Wanscher, Finn Juhl, şi camere antialergice. Pentru relaxare există spa cu fructe proaspete şi vin spumant italian. Info: Hans Christian Andersen Boulevard nr. 8, tel. 33 744444, www.hotel-alexandra.dk
Unde mâncaţi
Noma (top).
Pasionaţii de gastronomie îl cunosc după renume. În 2010 a fost votat cel mai bun restaurant din lume. Doar 12 mese şi mâncare cu ingrediente de primă calitate. Info: Ştrandgade nr. 93, tel. 32 963297, www.nonna.dk
Géranium (biodinamic).
Cei doi supermaeştri bucătari naţionali, Rasmus Kofoed şi Soren Ledet, servesc în restaurantul lor doar produse biodinamice, inclusiv vinuri ce provin din toate zonele globului. Info: Per Henrik Lings Allé nr. 4-8, tel. 69 960020, www.geranium.dk
Nimb (braserie şi restaurant).
În interiorul parcului Tivoli, se mândreşte cu o braserie, cu un restaurant gourmet (Herman) cu stele Michelin, o enotecă şi un mic hotel cu 13 apartamente. Info: Bernstorffsgade nr. 5, tel. 88 700010 (braserie), 88 700020 (Herman), www.nimb.dk
Nightlife
Ruby.
O adresă pentru cunoscători: nici o firmă luminoasă, însă cocteiluri de excepţie preparate pe bază de produse de sezon. Info: Nybrogade nr. 10, www.rby.dk
Karriere Bar.
Bar de design, dar şi restaurant şi, într-un anume sens, muzeu: obiectele expuse în acest local sunt opere de artă realizate de circa 30 de artişti. Info: Flcesketorvet nr. 57-67, www. karrierebar.com
Icebar CPH.
În interiorul IceHotel, este unul dintre puţinele baruri din lume unde, când intraţi, vă îmbrăcaţi: la -5°C, aici totul este din gheaţă. Inclusiv paharele. Info: L0ngangstrcede nr. 27, www.icebarcph.com
Culture Box.
Una dintre primele discoteci din Copenhaga ce propune muzică
alternativă: un local de 350 de metri pătraţi pentru iubitorii de muzică techno, house, electro, electronică, dubstep, drum’n’bass. Info: Kronprinsessegade nr. 54, www. culture-box.com.
Pentru toate celelalte informaţii despre Copenhaga:
Biroul Danez de Turism, www.visitdenmark.com şi www.visitcopenhagen.com
National Geographic, 52 de weekenduri de vis, Elena Luraghi şi Cinzia Rando, Editura Litera
