Din meditațiile lui Tolstoi: Despre constrângere și violență

0
218

constrangere-si-violenta

1907

Un anarhist cu idei expropiatoare le spunea odată prin sale ţăranilor că nu trebuie să muncească pentru stăpâni şi că trebuie să le confişte ce consideră ei (stăpânii) că le aparţine. Aş fi vrut să-l întreb pe el şi pe învăţătorii lui: pentru chiaburul care are 10 cai, e cărăuş sau face cărămizi ş.a.m.d., se poate munci sau nu? Dacă încă se mai poate, atunci unde ne oprim? Şi dacă stabilim pentru cine nu se poate munci, cum putem afirma, legifera asta? Vom stabili legi care se vor pune în aplicare cu forţa? Dar atunci vor exista noi abuzuri ale puterii. (2 februarie)

Organizarea societăţii pe baza constrângerii are ca scop curmarea actelor de violenţă între oameni. Pe când cugetarea, experienţa şi întreaga istorie ne arată că dreptul la constrângere oferit unora nu a putut şi nu poate împiedica oamenii să încalce rânduiala existentă şi să recurgă la violenţă. Reiese că o rânduiala întemeiată pe constrângere va duce doar la sporirea numărului celor care folosesc violenţa. (2 februarie)

…Aş mai adăuga la ideea imposibilităţii de a organiza societatea fără constrângere şi că, aşa cum societăţile antice erau de neconceput fără sclavi, ar fi fost de asemenea de neconceput fără nişte fiinţe şi mai nefericite decât şclavii,  fără stăpâni. Sclavii au fost eliberaţi, e timpul să fie eliberaţi şi aceşti nefericiţi. (10 februarie)

Din Lev Tolstoi, „despre Dumnezeu şi om” din jurnalul ultimilor ani, Editura Humanitas

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here