Conopida – Alimentul plin de nutrienți – „Varza cu studii superioare” (Mark Twain)

conopida coloratăConopida – De ce este sănătoasă? – Prezentare generală și proprietăți – În cazul căror afecțiuni nu este bine să o consumăm? – După ce criterii alegem o conopidă bună, cu toți nutrienții? – Supă cremă de conopidă – rețetă

De gusturi și de culori…

Nu știu dacă ați dat vreodată deoparte, în copilărie, zarzavatul din ciorbă. Sau dacă există alte plante care nu intră în gusturile dumneavoastră. Mie, personal, mi s-a întâmplat. Mama îmi strecura ciorba, iar acum o văd pe fiica mea alegând pătrunjelul sau mâncând numai zeama. Nu îmi place ceea ce văd, dar cum știu că „de gusturi și culori nu se discută”, nici nu încerc să o forțez. Va prinde ea gustul lor mai târziu, exact ca și mine. Sau, pe unele, nu le va agrea niciodată, chiar știind cât de bune sunt pentru sănătate.

Leguma despre care voi scrie astăzi este una care nu îmi este pe plac, oricâte rețete aș încerca (și am încercat…). Singura șansă să o mănânc este dacă e murată. Ai mei se simt poate și frustrați pentru că eu nu gătesc deloc… conopidă, în ciuda a tot ce am aflat despre beneficiile aduse de ea organismului. Pe ruda ei, varza, o ador, însă. Vă spun ce am aflat despre conopidă, cred că intră în preferințele multora. Când am aflat câți nutrienți are, mi-a părut rău că nu îmi place…

Conopida – prezentare și proprietăți

Conopida (Brassica oleracea var. botrytis) este o plantă ierboasă, bienală. Are rădăcină pivotantă, ramificată, tulpină conică, scurtă și frunze mari, acoperite cu pruină (strat ceros). Florile au patru petale în formă de cruce. Ramificațiile acestor inflorescențe formează partea comestibilă numită conopidă. În condiții de climă propice și cu tehnologii adecvate, pe plantații speciale, conopida devine o plantă anuală. Fructul este o păstaie cu semințe maronii. 100 g de conopidă gătită (fiartă, fără sare) au 23 calorii.

Conopida are proprietăți analgezice, antiinflamatoare, bactericide, diuretice, depurative, hipoglicemiante, decongestionante. Pe lângă acestea, ea este un bun energizant, remineralizant și aperitiv. În stare proaspătă, fiartă sau coaptă ea își păstrează toate aceste calități. Dacă este gătită necorespunzător sau prea mult își pierde din valoarea nutrițională. Conopida conține multe vitamine, în special vitamina C, antioxidanți, fibre și minerale. Are vitaminele A, B1, B2, B6, PP, K, care inhibă dezvoltarea anumitor inflamații în organism. Are săruri minerale și oligoelemente esențiale pentru funcțiile vitale, acestea fiind: calciu, sodiu, potasiu, fier, fosfor, magneziu, clor, sulf, siliciu, bor, iod, mangan, zinc, fluor.

Beneficii pentru organism

Conopida este recomandată în afecțiuni ale glandei tiroide, în angină, artrită, flebită, astenie, arterită, adenită, anemie, acnee. Studiile au demonstrat că persoanele care obișnuiesc să consume conopidă prezintă un risc mai scăzut să dezvolte boli de inimă, accidente vasculare și tumori canceroase. Este o legumă pe care stomacul o iubește. Ea elimină infecțiile intestinale, ajută la ameliorarea ulcerului gastro-duodenal și îmbunătățește digestia lentă, fiind un remediu bun în caz de constipație. Este un aliment agreat și de ficat, mai ales în cazul unor tulburări ca ciroza. Regenerează țesuturile și nu conține colesterol rău sau grăsimi. De asemenea, pentru disfuncții renale, precum colica nefritică, este indicat consumul de conopidă. Pentru cei ce suferă de inflamația prostatei, prostatită, introducerea acestui aliment în meniul zilnic este de dorit.

Când nu trebuie să consumăm conopidă?

Nu consumăm conopidă dacă suferim de gută sau uraturie (eliminare urinară de acid uric) deoarece acest aliment conține un procent mare de baze azotate (purină).

Conopida este o legumă cultivată pe suprafețe întinse în jurul orașelor mari din Grecia, Franța, Anglia, Danemarca, fiind pretențioasă la factorii de mediu. La noi în țară este plantată în zone cu climat umed, soluri lutoase și pe porțiuni de teren unde există sisteme de irigații.
Originea ei este în Asia Mică, fiind cultivată în Egipt încă din anul 400 î.Hr.. Conopida are soiuri albe, verzi sau violet, aspectul ei fiind sursă de creativitate în bucătărie în materie de decor și gust.

Cum alegem conopida?

Dacă leguma nu este proaspătă, nu beneficiem de toți nutrienții. Este valabil la toate plantele, dar în special la conopidă. Așadar, aceasta nu trebuie să aibă frunzele ofilite, să nu fie moale și galbenă la suprafață, să nu aibă pete maronii pe inflorescență. „Buchetele” ei trebuie să fie lipite între ele, să nu fie veștede sau despărțite.

Rețetă – Supă cremă de conopidă

Înainte de a prepara conopida, lăsați-o 15 minute în apă cu sare. Astfel se elimină eventuale acțiuni agresive cu care a luat contact, gen insecticide sau pesticide. Dacă este din grădina proprie, acest procedeu nu mai este necesar, decât poate dacă doriți să o spălați mai bine.

Ingrediente: 1 conopidă, 2 cepe, 1 ceașcă de lapte, 50 g unt, 1,5 l de apă, 2-3 linguri de smântână, pătrunjel, sare, piper.

Mod de preparare: Se spală conopida și se pune la fiert. Se păstrează câteva buchețele, restul se pun în blender împreună cu laptele, untul și ceapa fiartă. La servire se presară pătrunjel, se pune puțină smântână și se pune o floricică de conopidă fiartă pe margine. Se poate mânca și cu crutoane. Dacă vă plac ierburile aromate, îi puteți îmbunătăți gustul cu salvie, cimbru, rozmarin, coriandru sau tarhon. Poftă bună!

Vă invit să citiți mai multe articole la rubrica Stil de viață.
V-ar putea interesa și Coriandru – Condimentele și rolul lor terapeutic.

Mihaela Mușetescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here