Cometele. Știați că…

0
501

1024px-Comet_over_Munich_1Cometele. Știați că…

Cometele sunt corpuri cerești mici, compuse din praf amestecat cu gaze înghețate și apă. Sunt alcătuite dintr-un nucleu central, solid; o coamă (cap) care înconjoară nucleul; o coadă lungă de gaze și praf în prelungirea capului.

Mărimea unui nucleu de cometă este de 15-20 km, majoritatea celor observate de aproape fiind de 2-3 km.

Majoritatea se rotesc în jurul Soarelui, la distanțe foarte mari, găsindu-se în două regiuni: mai departe de planeta Neptun, în regiunea numită ”centura lui Kuiper” și în ”Norul lui Oort” situat la marginea sistemului solar, explică site-ul Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”, www.astro-urseanu.ro, citat de Agerpres.

Nucleul cometei este alcătuit din praf și gaz înghețat, unele putând avea un nucleu compus exclusiv din roci. Chiar dacă unele comete sunt strălucitoare, nucleele lor sunt întunecate. Un nucleu reflectă 4% din lumina care cade pe el.

În jurul nucleului se formează un nor de gaz, numit coamă, care se mărește pe măsură ce cometa se apropie de Soare.

Coama împreună cu nucleul constituie capul cometei. Pe măsură ce cometa se apropie de Soare se încălzește, devine strălucitoare și poate fi observată de pe Pământ cu ajutorul instrumentelor astronomice.

Trena luminoasă se numește ”coadă” și este îndreptată în partea opusă Soarelui. Cozile cometelor sunt de două feluri. Cele mai lungi și spectaculoase sunt cele de praf, numite ”de tip II”. În compoziția lor intră praf eliberat când gazul din nucleu trece din stare solidă în stare gazoasă. Dimensiunile particulelor din cozile de praf sunt de mărimea unui fir de păr (grosime) sau cât firul de nisip de pe plaje. O particularitate este faptul că numai la cometele care se apropie la mai puțin de 200 de milioane de km de Soare apar cozi de praf, potrivit www.astro-urseanu.ro.

Al doilea tip de cozi sunt cele constituite din gaze. Atomii sau moleculele de gaz sunt ejectate violent din nucleu sub forma de jeturi. Cozile de gaz prezintă modificări rapide, din cauza sensibilității acestora la câmpul magnetic al Soarelui.

Traiectoria obișnuită a cometelor din ”centura lui Kuiper” este perturbată de gravitația planetei Neptun și nucleele înghețate încep drumul către Soare.

Astfel apar cometele scurt-periodice, care se reîntorc în preajma Soarelui odată la câțiva ani sau zeci de ani. Există câteva sute de comete ce au orbite care nu le trimit mai departe de Marte și le aduc foarte aproape de Soare. Acestea sunt cometele ”domestice”.

Bazându-se pe legea atracției universale a lui Newton, Edmund Halley a reușit să calculeze traiectoria unei comete, determinând că se întoarce periodic la Soare. A făcut observații asupra acestei comete, iar comunitatea științifică a dat numele său cometei.

Aceasta se numește cometa 1P/Halley și se întoarce la Soare la fiecare 76 de ani.

Primele observații asupra compoziției chimice a cometelor au fost făcute de Sir William Huggins în 1860. În 1866 s-a descoperit că orbita cometei 55P/Tempel-Tuttle este asemănătoare cu aceea a meteoriților din Perseide. S-a descoperit astfel că ”stelele căzătoare” sunt fire de praf cometar, care intră în atmosfera Pământului, explică www.astro-urseanu.ro.

În 1996 s-a descoperit emisia de raze X a cometelor. Razele X se produc datorită interacțiunii dintre particulele încărcate emise de Soare cu particulele de gaz din coama cometei. Acești ioni captează unul sau mai mulți electroni, emițând astfel raze X.

Până la 5 septembrie 2014 au fost catalogate 3.289 de comete, dintre care 1.648 periodice.

Dintre toate cometele, doar 308 sunt ”numerotate”.

În funcție de perioada de rotație în jurul Soarelui există mai multe tipuri de comete. Cometele scurt periodice sunt cele care au orbite asemănătoare cu ale planetelor sau asteroizilor și au perioade relativ scurte, de maximum 200 de ani. Aceste comete își au originea în ”centura lui Kuiper”. Cea mai cunoscută cometă de acest tip este cometa 1P/Halley care se reîntoarce odată la 76 ani la Soare. Cometa cu cea mai scurtă perioadă este 2/P Encke.

Cometele lung periodice au perioade mai lungi de 200 de ani și se bănuiește că majoritatea provin din ”norul lui Oort”.

Cele mai multe au orbitele înclinate cu mai mult de 90 de grade față de planul orbitei Pământului. Cometa cu cea mai lungă perioadă, observată de două ori în istorie, este 153P/Ikeya-Zhang (perioada de 364 ani) observată în 1661 și în 2002.

Cometele neperiodice vin din ”norul lui Oort”, trec pe lângă Soare și nu se mai întorc. Perioada lor poate fi mai mare de 1000 de ani sau pot fi direcționate de gravitația Soarelui departe în spațiul interstelar, arată site-ul www.astro-urseanu.ro.

Unele comete se apropie de planeta noastră. Astfel, la 15 august 2011, cometa 45P/Honda-Mrkos-Pajdusakova a trecut la 8.987.847 km de Pământ, iar la 11 februarie 2017 va trece la o distanță de 12.753.229 km de Pământ. În 2018, o altă cometă va trece relativ aproape de planeta noastră — 46P/Wirtanen, la 11.652.188 km.

Numele cometelor se dă după descoperitorii lor.

Pe lângă numele cometei, mai există un cod care cuprinde anul descoperirii cometei, o literă ce indică luna în care s-a descoperit cometa și o cifră, în cazul în care s-au descoperit mai multe comete în acea lună. Prefixul se stabilește astfel: P — pentru comete periodice, C — pentru comete neperiodice, X — dacă orbita cometei nu este cunoscută cu precizie, D — pentru comete care s-au fragmentat ori s-au pierdut, A — pentru cazurile în care cometa a fost confundată cu un asteroid.

Doar trei comete au fost descoperite de pe teritoriul românesc: 1943c Daimaca, 1943 W1 VAN GENT-PELTIER-DAIMACA și C/1898 L1 (Coddington-Pauly), precizează site-ul www.astro-urseanu.ro.

Ana Grama

V-ar putea interesa şi aceste articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here