Colici ale sugarului

0
96
colici sugariPlânsul epuizant şi întristător al unui bebeluş care suferă de colici poate supune părinţii unui stres foarte mare şi poate chiar să îi facă să intre în panică dacă nu găsesc o modalitate de a opri ţipetele sfâşietoare.

Aşa că primul lucru pe care trebuie să îl faceţi este să vă relaxaţi. Luaţi o pauză. In cazul în care nu sunteţi singură, faceţi cu schimbul. Dacă nu, cereţi ajutorul unui prieten care să vă mai ţină locul din când în când. Pentru a calma plânsetele verificaţi mai întâi cele mai evidente motive: foamea, scutecul ud, căldura sau frigul excesiv sau, pur si simplu, nevoia de a fi ţinut în braţe. Apoi încercaţi strategiile ce urmează, care au fost testate de nenumărate ori de alţi părinţi.

 Ce este în neregulă

 Copilul dumneavoastră plânge… şi plânge… şi plânge… – şi se pare că niciunul dintre lucrurile pe care le încercaţi nu funcţionează. Copilul s-ar putea să îşi strângă mâinile în pumni şi să îşi tragă genunchii la abdomen, care poate să fie tare ca o tobă. De asemenea, copilul s-ar putea să elimine gaze sau scaun imediat înainte sau după accesul de plâns. Despre un copil care plânge mai mult de trei ore pe zi, trei zile pe săptămână, timp de cel puţin trei săptămâni se spune că suferă de colici. Colicile tind să fie mai puternice între patru şi şase săptămâni de viaţă şi dispar, fără niciun motiv aparent, la trei sau patru luni.

 Întins pe burtică este mai bine

Puneţi copilul întins pe abdomen. Dintr-un motiv necunoscut, un copil cu colici pare a se simţi mai confortabil atunci când stă întins pe burtă. Dacă staţi într-un scaun de legănat, ţineţi copilul pe braţe, cu faţa în jos, în timp ce vă legănaţi uşor înainte şi înapoi. Capul ar trebui să fie ţinut cu una din mâini. (Unui copil la această vârstă tre -buie să îi fie susţinut întotdeauna capul.)

Atunci când doriţi să vă plimbaţi, continuaţi să vă ţineţi copilul în braţe pe antebraţ, cu capul susţinut cu una dintre mâini. Aduceţi copilul la piept, susţinându-l cu cealaltă mână.

Puneţi copilul într-un ham de piept.

Simplul fapt că este la pieptul dumneavoastră este reconfortant pentru copil şi la fel sunt şi bătăile inimii dumneavoastră. Având mâinile libere, puteţi să faceţi plimbări lungi, plăcute, care ar putea să vă ajute să vă liniştiţi copilul. Dacă trebuie să căraţi un copil care plânge foarte tare, cel mai bine pentru sănătatea parentală (şi auzul pe viitor) este să aveţi cu dumneavoastră o pereche de dopuri de urechi.

Copilul s-ar putea să se liniştească în pătuţul său dacă este înfăşat strâns şi este poziţionat pe o parte. Dar staţi în apropiere şi fiţi atent. Dacă se rostogoleşte pe burtă, puneţi-l să stea pe spate. Conform Foundation for the Study of Infant Deaths, poziţionarea unui bebeluş pe spate pentru a dormi este un element esenţial pentru reducerea riscului de sindrom al morţii subite în pătuţ.

 Înfăşaţi bine

Înfaşarea reproduce presiunea pe care un bebeluş o simţea în uter. Ideea este să îl faceţi să se simtă în siguranţă şi nu doar să îl faceţi să îi fie cald. Conform unor studii, înfaşarea reduce de asemenea şi riscul de moarte subită în pătuţ. Întinderi un cearşaf de bumbac pentru pătuţ, cu un colţ împăturit. Puneţi copilul cu cuta în spatele gâtului. înfăşuraţi colţul stâng peste braţe şi corp şi băgaţi-l sub copil. Aduceţi colţul de jos peste picioare şi apoi înfăşuraţi colţul drept în jurul copilului, lăsân-du-i doar capul şi gâtul descoperite.

Nu folosiţi o pătură pentru a înfăşură copilul – s-ar putea să se supraîncălzească – şi nici nu trebuie să îl înfăşuraţi prea strâns pentru că riscaţi să îi afectaţi circulaţia. « Pentru mai mult confort, calmaţi copilul care stă treaz constant în-călzindu-i stomacul cu ajutorul unei sticle cu apă călduţă (nu fierbinte). Alegeţi un încălzitor sau înfăşuraţi sticla într-un prosop moale şi ţineţi-o pe stomacul copilului în timp ce îl ţineţi pe genunchi. Nu vă lăsaţi copilul înfăşat în pat cu o sticlă de apă caldă lângă el pentru că se poate opări.

 Legănaţi copilul

-Puneţi bebeluşul într-un leagăn acţionat mecanic. Din motive ne -cunoscute, mişcarea de legănare a liniştit mulţi copii plângăcioşi. Cheia este mişcarea continuă, regulată.

 Lăsaţi electrocasnicele să vă liniştească copilul

-Porniţi aspiratorul. Sunetul acestuia este un adevărat cântec de leagăn pentru unii copii plângăcioşi. Ca bonus, veţi avea şi un covor curat. Dacă zgomotul aspiratorului nu are efect, încercaţi şi cu uscă-torul de păr.

-Găsiţi o frecvenţă radio pe care nu sunt decât interferenţe şi lăsaţi radioul pornit în surdină. Acest zgomot alb îi ajută pe unii copii să se liniştească. Sau puteţi să cumpăraţi un CD care conţine sunete pe care copiii le găsesc liniştitoare, cum ar fi bătăile inimii, zgomotul unei cascade, o maşină de tuns iarba îndepărtată sau un ventilator pornit.

-Unii copii care au colici răspund bine la sunetele şi vibraţiile us -cătorului de rufe. Dacă sunteţi în bucătărie sau în camera de spălat, puneţi-vă copilul pe un scaun ce se află în contact cu uscătorul.

 Oferiţi-i degetul dumneavoastră mic

Chiar dacă bebeluşul nu este pregătit pentru hrănire, el obţine confort în urma stimulării orale. Lăsaţi copilul să vă sugă degetul mic. Atâta timp cât degetul este curat, unghiile sunt bine tăiate şi nu v-aţi dat cu lac de unghii, el este la fel de bun pentru liniştirea copilului Cc şi o suzetă, ba chiar mai bun, pentru că bebeluşul nu îl poate scăpa pe jos.

 Ar trebui să-mi sun medicul?

Medicul vă poate ajuta să vă lămuriţi dacă plânsul copilului este un simptom al unei afecţiuni subiacente. Dacă un bebeluş în vârstă de o săptămână plânge neîncetat, de exemplu, atunci este foarte probabil că are o problemă de sănătate mai serioasă decât colicile. Dar dacă în urma examinării medicul stabileşte că plânsetele sunt provocate de colici, adevărata problemă va fi să le suportaţi. Puteţi să vă simţiţi mai confortabil ştiind că ele vor înceta la trei sau patru luni.

Mergeţi urgent la medicul dumneavoastră dacă un episod de plâns durează mai mult de patru ore, copilul pare bolnav şi are dureri între accesele de plâns – în special dacă este vorba de vărsături în jet, dacă este constipat sau are diaree, dacă are febră sau dacă nu vrea să mănânce. Ar trebui să discutaţi cu medicul dumneavoastră şi dacă simţiţi că plânsetele copilului sunt foarte greu de suportat. Solicitaţi ajutor dacă nu vă simţiţi bine sau sunteţi anxios, sau dacă vă este frică că vă veţi răni copilul.

 De evitat!

Există multe „leacuri pentru colici” cum ar fi sucul proaspăt de ceapă. Chiar şi în zilele noastre, unele reţete pentru vindecarea colicilor sunt propagate în reviste, iar acum le puteţi găsi chiar şi pe Internet. Unele s-ar putea să fie folositoare pentru calmarea flatulenţei, dar dacă bebeluşul suferă de colici, problema nu este provocată de gaze. Aşa că nici leacurile băbeşti şi nici cele mai noi nu vor fi de prea mare ajutor.

 Eliminaţi produsele lactate

-Unii specialişti au sugerat că planşetele copilului pot fi provocate de transmiterea de la mamă la copil a laptelui de vacă. Dacă vă hrăniţi la sân copilul şi aţi băut lapte de vacă sau aţi consumat produse lactate (brânză, de exemplu), încercaţi să le eliminaţi timp de o săptămână din dieta dumneavoastră. Dacă acest lucru nu rezolvă problema, atunci puteţi reveni la obiceiurile culinare anterioare.

-Evitaţi mâncărurile şi băuturile care conţin cofeină, cum ar fi ceaiul, cafeaua şi ciocolata.

Incercaţi acest lucru timp de câteva zile pentru a vedea dacă funcţionează.

Tineti sub observaţie alte „alimente declanşatoare” care ar putea să vă afecteze copilul prin intermediul laptelui de sân. Este vorba de fasole, ouă, ceapă, usturoi, struguri, roşii, banane, portocale, căpşune şi orice condimente. Bineînţeles, dacă după eliminarea lor din dietă timp de o săptămână nu survine nicio schimbare, puteţi să continuaţi să le consumaţi fără nicio teamă.

 Reduceţi stimulii externi

 -Uneori, cu cât încercaţi mai tare să liniştiţi un copil cu colici, cu atât mai mult pare să plângă. Asta s-ar putea să se datoreze sistemului lui nervos care este încă incomplet dezvoltat pentru a putea să se descurce cu zgomotele – sau chiar cu mişcarea liniştită a legănatului. Chiar şi sunetul vocii care îi cântă s-ar putea să fie prea mult pentru urechile sale sensibile. Pentru a minimaliza stimularea, încercaţi să îl lăsaţi să plângă vreme de 10-15 minute. Puneţi copilul jos în acest timp sau ţineţi-l în mod pasiv în braţe. Evitaţi contactul direct ochi în ochi care reprezintă la rându-i o formă de stimulare.

 Ridicaţi-l şi ajutaţi-l să elimine gazele

-Ţineţi copilul ridicat atunci când îl hrăniţi, nu orizontal, şi puneţi-l să eructeze frecvent. Atunci când îl hrăniţi cu biberonul, ajutaţi-l să eructeze după fiecare 30 ml şi încercaţi mai multe suzete. Unele sunt special concepute pentru a reduce cantitatea de aer înghiţită de copil.

Nu lăsaţi copilul să sugă dintr-un biberon gol; îl poate face să înghită aer, făcând ca stomacul său să se umple cu gaze. Din acelaşi motiv, nu vă lăsaţi copilul să sugă printr-o suzetă care are orificiul prea mare. Deşi aerul din sistemul digestiv nu este motivul pentru care apar colicile, şi asta poate să-l facă să plângă.

1001 de remedii casnice, Reader’ s Digest

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here