Din frumusețile României – Cluj Napoca

0
703

Municipiul Cluj-Napoca, situat pe Someşul Mic, în zona de contact a trei mari unităţi geografice — Câmpia Transilvaniei, Podişul Someşan şi Munţii Apuseni, este străjuit de dealuri ale căror înălţimi sânt cuprinse între 500—800 m (Dealul Popeşti, Dealul Râpos, Dealul Fâneţele Satului, Dealul Feleacu ş.a.).

Pe vatra aşezării dacice Napoca s-a dezvoltat oraşul roman cu acelaşi nume, a devenit municipium şi capitală a Daciei Porolissensis în anul 124 e.n.; ridicată la rangul de colonia peste o jumătate de veac localitatea s-a numărat printre cele mai importante centre urbane ale Daciei.

Cluj-NapocaA fost atestat documentar la începutul secolului al XIII-lea (Castren-ses de Clus, în 1213).

Oraşul  Cluj-Napoca a înregistrat o evoluţie ascendentă în evul mediu; în anul 1316 obţinea calitatea de civitas, iar în veacurile XV—XVI avea însemnate funcţii economice, sociale şi politice (mari privilegii de natură politică, administrativă şi juridică a primit Clujul de la Matei Corvin, născut în localitate).

Clujenii au participat la răscoala de la Bobîlna (1437), la războiul ţărănesc condus de Gheorghe Doja (1514); l-au sprijinit pe Mihai Viteazul; au luat parte activă la revoluţia de la 1848—1849; au fost prezenţi la lupta naţională a românilor din Transilvania, de numele oraşului fiind legate atât acţiunea cunoscută sub numele de Supplex Libellus Valahornm (1891), cât şi procesul Memorandului (1894).

Ȋn evul mediu Cluj-Napoca a avut şi însemnat rol cultural. În 1550 se înfiinţa prima tipografie; între 1580 —1602 funcţiona la Cluj-Napoca un colegiu academic de rang universitar, cu trei facultăţi, printre cei care au studiat aici numărându-se şi Nicolae Pătrascu, fiul lui Mihai Viteazul. În anul 1776 îşi deschide porţile un alt colegiu, cu patru facultăţi, la Facultatea de chirurgie predând celebrul medic oculist român Ioan Piuariu-Molnar, iar printre absolvenţii Facultăţii de drept aflându-se, în prima jumătate a veacului trecut, Avram Iancu, Ion Buteanu şi alţi viitori conducători ai revoluţiei române de la 1848—1849. De asemenea, în anul 1872 s-a înfiinţat Universitatea din Cluj.

Cluj-Napoca – Centru economic

Oraşul Cluj-Napoca este un mare centru economic (combinat de utilaj greu, întreprindere de material rulant, fabrică de maşini de rectificat, întreprindere de electronică industrială şi automatizări, combinat de pielărie şi încălţăminte, unităţi ale industriei textile, alimentară, a confecţiilor etc.) şi cultural (Universitate, continuatoarea tradiţiilor Universităţii Daciei Superioare înfiinţată în anul 1919, institute de învăţământ superior politehnic, medico-farmaceutic, agronomic etc., institute de cercetare ştiinţifică, teatre, operă, edituri, presă literară.

clujnapocaeObiective turisticein Cluj-Napoca: Muzeul de Istorie (bogate colecţii cuprinzând exponate şi obiecte preistorice antice, dacice şi daco-romane medievale, moderne şi contemporane; lapidariu roman şi lapidariu medieval); Muzeul de Artă (clădire monument de arhitectură în stil baroc, construită în anii 1774—1785, unul dintre cele mai remarcabile edificii din oraş; colecţii de pictură, sculptură şi grafică, românească şi străină).

Ca obiective mai gasim Muzeul Etnografic (sector pavilionar; sector în aer liber, în Pădurea Horia, care prezintă gospodării ţărăneşti, precum şi instalaţii tehnice ţărăneşti şi ateliere meşteşugăreşti); Muzeul Zoologic (deţine cca 200.000 de piese, exponatele fiind organizate pe criteriul evoluţionist, pe baza principiului filogenetic, cu reprezentanţi indigeni şi exotici; se remarcă colecţia de păsări colibri şi cea de ouă de păsări; numeroase diorame înfăţişează aspecte din Delta Dunării sau din Cîmpia Română);

Deasemenea:

Vestigii ale Fortificației Medievale (secolele XV-XVI); Bastionul Croitorilor (secolul al XVII-lea); Biserica Reformată (secolul al XV-lea, cu refaceri); Biserica Catolică Sf. Mihail (1349—1480; refaceri în veacurile XVI—XVIII; gotic, precum şi elemente ale Renaşterii şi barocului); Biserica Ortodoxă din Deal (secolul al XVIII-lea); Catedralaortodoxă (1933); Casa Matei Corvin (secolul al XV-lea; cea mai veche clădire laică clin oraş; gotic şi Renaştere); Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazu (1976; Marius Butunoiuj; Statuia ecvestră a lui Matei Corvin (1902; Janus Fadrusz); Statuia lui Baba Novac (1975; Virgil Fulkea); Statuia lui Lucian Blaga (R. Ladea); Statuile lui Mihai Eminescu (O. Han şi O. Maitec); Grupul Statuar Școala Ardeleană (1973; R. Ladea); Grupul Statuar Horea,Cloșca și Crișan (1973; Ion Vlasiu); Busturi ale unor personalităţi româneşti de seamă; Stadionul Municipal; Parcul Central, Grădina Botanică, etc.

Grădina Botanică din Cluj-Napoca, este una dintre cele mai frumoase, complete şi interesante instituţii de acest gen din sud-estul Europei.

Gradina botanica înfiinţată în anul 1920 datorită eforturilor profesorului Alexandru Borza şi deschisă pentru public în anul 1925, ocupă suprafaţa de 14,33 ha.

Colecţiile Grădinii Botanice din Cluj-Napoca cuprind aproximativ 11 000 specii de plante grupate pe cîteva sectoare de bază: ornamental, fitogeografic, taxonomic, economic şi medical. În cadrul Grădinii Botanice se remarcă: un mare rozariu cu cca 600 de specii de trandafiri; Grădina mexicană cu plante de pustiu — plante suculente; Grădina sino-japoneză cu bogate colecţii de plante din Extremul Orient (glicina, gutuiul japonez, crini, cireşi japonezi etc.); colecţiile de cactacee (peste 500 de specii); elemente ale florei Alpilor, Pirineilor, Balcanilor zonei mediteraneene: serele cu plante tropicale şi subtropicale (bananieri, mangrove, papirus, plante carnivore etc.) şi serele cu plante mediteraneene şi australiene (măslini, rodii, palmieri pitici, ficuşi, eucaliptul etc)

gradina_botanicaclujBogat reprezentată este flora şi vegetaţia ţării noastre, expoziţia fiind organizată pe zone geografice: Bărăgan, Moldova, Dobrogea, Banat, Oltenia, Transilvania, Munţii Carpaţi.

În cadrul Grădinii Botanice funcţionează Muzeul Botanic care dispune de interesante colecţii de plante utile indigene şi exotice (plante alimentare, aromatice, medicinale, textile ş.a.), precum şi de colecţii care prezintă plantele în ordinea lor evolutivă (alge, ciuperci, licheni, muşchi, ferigi).

În muzeu pot fi admirate două exemplare de Welwitschia miribilis din Angola, precum şi colecţia Emil Pop, axată pe flora fosilă pliocenă de la Borsec.

”România, o enciclopedie a naturii”, Ion Manta

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here