Căldura Soarelui evaporă apa din râuri şi lacuri, din mări şi oceane. Vaporii de apă se ridică spre cer şi, când întâlnesc aerul mai rece, condensează. Adică, se transformă din nou în picături minuscule de apă care formează norii. Uneori, norii se formează şi când aerul cald întâlneşte un munte. Se ridică pe pantele acestuia, se răceşte şi condensează.
Toţi norii sunt la fel?
Norii se deosebesc prin formă şi prin distanţa de la sol.
Cirrus: nori mici, albi, subţiri, uneori striaţi, care pot să prevestească ploaia.
Cirrocumulus: formează „cerul cu oiţe”, sunt compuşi din cristale de gheaţă, semnalează timp friguros.
Altostratus: formează o întindere albă sau gri şi aduc ploaia.
Altocumulus: au formă variabilă, sunt albi cu reflexe gri, apar în formaţiuni grupate.
Cirrostratus formează un văl transparent şi uniform, pot prevesti ploaie sau zăpadă.
Stratocumulus: nori cenuşii rotunzi, aduc ploaie uşoară.
Nimbus: nori tipici de ploaie, de culoare cenuşiu închis.
Stratus: formează un strat gros, cenuşiu; aduc burniţă sau lapoviţă.
Cumulonimbus: în formă de turnuri, înneguraţi la bază; aduc zăpadă, ploaie şi furtuni
•
Cumulus: nori al şi „pufoşi”; când su de mici dimensiu prevestesc timp frumos.
CUM,CÂND, DE CE • De ce se formează ceaţa?
Ceaţa este formată din picături minuscule rezultate din condensarea vaporilor de apă în apropierea solului. Apare atunci când aerul, încărcat cu vapori de apă, se răceşte foarte repede din cauza unei scăderi bruşte a temperaturii.
”Marea carte: Întrebări şi răspunsuri”, Litera Internaţional
Jurnal Spiritual
