Cine se mai interesează de aproapele său?

0
230
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

aproapele“… Dacă bunăoară, răspund fratelui meu: “Acum nu pot să te ajut, e vremea rugăciunii”, zicerea mea nu-i câtuşi de puţin scandaloasă, e cuminte şi dovedeşte evlavie. Dar numai creştinească nu-i. Dacă judec: Mai degrabă renunţ la dulceaţa slujbei decât să nu-mi ajut fratele, să-l las singur şi de izbelişte în necazul lui, să nu-mi fie milă de el, poate provoc scandal şi smintesc pe vreun fariseu, dar mă port creştineşte. Dacă mă aflu în extaz şi nesocotesc nevoia unui bolnav, dau poate dovadă de mare pietate, dar nu-s creştin “. (N. Steinhardt, “Dăruind vei dobândi”)

”Să nu avem încredere în noi înşine. Încrederea în sine este o mare piedică pentru venirea în noi a harului dumnezeiesc. Încrederea deplină să o avem numai în Dumnezeu. Iar atunci când noi le încredinţăm pe toate Acestuia, Dumnezeu se obligă să ne ajute.

Cine se mai interesează astăzi de aproapele său? Nimeni. Toţi ne îngrijim numai pentru noi înşine, însă pentru celălalt nu facem nimic şi de aceea vom da socoteală.

Căci Dumnezeu, Care este dragoste, nu ne va ierta această indiferenţă a noastră pentru aproapele nostru“. (Cuv. Paisie Aghioritul)

Numai atunci suntem tari, atunci suntem biruitori, când nu urmărim interesul nostru; acum însă suntem slabi şi ne biruie cu uşurinţă şi oamenii şi diavolul, pentru că urmărim numai interesul nostru, pentru că nu ne apărăm unii pe alţii, nici nu ne întărim cu dragostea cea după Dumnezeu, ci căutăm alte pricini de prietenie: unii neamurile, alţii obişnuinţa, alţii tovarăşii de slujbă, alţii vecinii; orice altă pricină, afară de credinţa în Dumnezeu; şi ar trebui ca numai credinţa în Dumnezeu să lege pe prieteni. Lucrurile însă se petrec cu totul dimpotrivă; suntem prieteni cu iudeii şi cu păgânii, şi nu suntem prieteni cu fiii Bisericii. (Sf. Ioan Gură-de-Aur, “Omilii la Matei”)

”Oamenii care au nevoie de voi, de ajutorul vostru, sunt de cele mai multe ori în jurul vostru, trimiși de Dumnezeu. Vi-i scoate Dumnezeu în cale. Fiți sufìcient de viglienți ca la aceștia să reacționați. Cei cu adevărat nevoiaşi sunt de obicei foarte ruşinoşi, sunt bine crescuţi, au un bun simț exagerat, și suferă fantastic de mult. Să luăm aminte la vecinii noştri, la oamenii cu mulţi copii pe care îi putem descoperi. Sunt lângă noi aceia care au nevoie de ajutorul nostru. Se îngrijeşte Dumnezeu să-i trimită, acolo unde este suflet generos gata să ajute”. (Pr. Constantin Coman, “Dreptatea lui Dumnezeu şi dreptatea oamenilor)

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here