Prima revista științifică, Tranzacții Filosofice sau Philosophical Transactions, a fost publicată în luna aprilie, acum 350 de ani în urmă. În zilele noastre, deși publicațiile de gen sunt dintre cele mai variate, bătrâna Tranzacții Filosofice a Societății Regale Londoneze încă mai vede lumina tiparului. Alături de ea, The Lancet – în traducere liberă Lanțeta, publicație săptămânală a medicilor din Marea Britanie și Jurnalul Asociației Medicale Americane, deși nu sunt la îndemâna oricui, sunt reviste de specialitate cu un factor de impact asupra sănătății întregii omeniri mult mai mare decât revistele de stil de viață obișnuite. Inspirați de aceste publicații, prezentăm cele mai importante cinci articole de specialitate care au transformat practica medicală și au contribuit la îmbunătățirea calității vieții, în decursul istoriei, potrivit BBC News.
James Jurin – inocularea și prevenirea variolei
Inocularea împotriva variolei a fost adusă în Marea Britanie, în 1721, de Lady Mary Wortley Montagu, soția ambasadorului britanic în Constantinopol, Turcia.
Când o epidemie de variolă a lovit Marea Britanie, soția ambasadorului a cerut medicului să folosească metoda învățată în Constantinopol pe fiica sa. Metoda de variolizare consta în inocularea (introducerea în organism a unei cantități mici de substanță) persoanelor susceptibile cu material infecțios prelevat de la bolnavii de variolă, pentru a produce o formă benignă, mai puțin agresivă de variolă.
La acea vreme, medicii societății regale au preluat ideea, iar medicii din întreaga țară au urmat exemplul.
Însă tratamentul era controversat – oamenii trăiau cu convingerea că inovativul tratament nu făcea decât să îi îmbolnăvească.
Dar, Sir James Jurin, editor al revistei Tranzacții filosofice, a început să colecteze date despre și informații despre tratament de pe întregul teritoriu al Marii Briatnii și le-a publicat în revistă.
Potrivit cercetărilor sale, publicate în 1723, era mult mai probabil ca oamenii să moară din cauza varoilei, decât din cauza inoculării împotriva acesteia. În scrierile sale acesta a concluzionat că probabilitatea de deces, atunci când se referea la variolizare, era de 1:50, în timp ce, în cazul celor care contactaseră boala natural probabilitatea de deces era de 1:7. Putem spune așadar că inocularea este un strămoș al vaccinării, așa cum o cunoaștem noi astăzi.
Joseph Lister, inventatorul asepsiei
La începutul secolului al XIX-lea, pacienții care intrau în spitale, aveau 50% șanse de supraviețuire. Se pare că în acele timpuri exista credința potrivit căreia boliile și microbii se transmiteau pe calea aerului iar spălatul pe mâini nu avea nici o legătură cu sănătatea și în lumea medicală era facultativ.
Dar, Joseph Lister (1827 – 1912), era informat de faptul că, la acea vreme acidul carbonic era utilizat pentru a dezinfecta canalizările. În 1867, chirurgul de origine engleză a publicat un studiu în care demonstra că a folosit acidul carbonic pentru a trata pacienții cu afecțiuni grave ale sistemului osos.
În lucrarea sa, publicată în British Medical Journal, acesta preciza că „acidul carbonic pare să exercite o influență distructivă asupra microorganismelor”. În tratamentele aplicate bolnavilor, Joseph Lister, spăla rănile cu acid – care avea rolul de a distruge focarul septic după care aplica pe leziuni o pastă antiseptică din carbonat de var, acid carbonic și ulei de in. Se pare că infecția dispărea și osul de vindeca.
Deși teoria sa nu a fost acceptată imediat în țară, colegii săi fiind de părere că atât timp cât nu se pot vedea, bacteriile nu există, a fost primită cu entuziasm în SUA și restul Europei.
Richard Doll – fumatul și cancerul pulmonar
Sir William Richard Shaboe Doll (1912 – 2005) medic britanic fiziolog și epidemiolog este cel căruia i se atribuie că a dovedit că fumatul cauzează cancer pulmonar și afecțiuni cardiace.
În 1950, pe când lucra ca statistician la Medical Research Council, a publicat o lucrare avangardistă în British Medical Journal în care a concluzionat că există „o legătură reală între carcinomul pulmonar și fumat”.
Potrivit istoricilor, cercetările pe care el însuși le-a întreprins l-au determinat să renunțe la fumat. Patru ani mai târziu, un studiu efectuat de medicii britanici, pe parcursul a 20 de ani, i-au confirmat teoria.
După un an, în 1955, Doll, a efectuat un studiu de caz controlat prin care a dovedit legătura dintre azbest și cancerul pulmonar.
Barry Marshall – Helicobacter pylori cauza ulcerului peptic
În anii 1982 Barry James Marshall, medic australian laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină, alături de Robin Warren, a demonstrat că ulcerul nu este cauzat doar de stres, fumat și predispoziție genetică, ci poate fi și cauza unei bacterii numite Helicobacter pylori. Pentru că la acea vreme colegii săi nu i-au dat dreptate, Barry a decis să experimenteze pe cont propriu: a consumat suc de roșii care conținea H. Pylori și evident, s-a îmbolnăvit. După zece zile de suferință, în urma unei endoscopii digestive și-a demostrat teoria. În iunie 1984 cercetarea sa a fost publicată în revista medicală The Lancet.
În 2005 Warren si Marshall au fost recompensați cu Premiul Nobel pentru Medicină. Astăzi, ulcerul este vindecat cu un simplu tratament cu antibiotice.
Frederick Banting – insulina tratament împotriva diabetului
Istoria medicinei ne povestește că în ianuarie 1922, Leonard Thompson, un tânăr în vârstă de 14 ani s-a internat în spital grav bolnav de diabet zaharat de tip 1. Singurul tratament existent la acea vreme era înfometarea și renunțarea la preparate și alimente care conțineau zahăr și derivate, așa că el era condamnat la moarte. Însă el a fost privilegiat, fiind primul pacient tratat de diabet cu insulină extrasă de la vaci, de Frederick Banting (1891 – 1914). Deși la prima injecție Leonard Thompson a suferit o reacție alergică, a doua admistrare cu insulină de o puritate ridicată a avut neașteptate efecte pozitive.
O expunere științifică a tratamentului cu insulină a fost publicată în Jurnalul Canadian de Medicină, două luni mai târziu.
În 1923 Frederick Banting și colegul său John MacLeod, medic scoțian au primit Premiul Nobel pentru Medicină și Fiziologie.
Emanuela Popa
Jurnal Spiritual
V-ar mai putea interesa şi aceste articole
