Cetatea Sucidava, spațiu ce păstrează urmele a peste cinci milenii de istorie

0
290
Translate in

Cetatea Sucidava din Corabia, spațiu cu o istorie de peste cinci milenii, păstrează și astăzi urme ale locuirii umane încă din perioada neolitică.

sucidava17Situat în cartierul Celei al orașului Corabia, Complexul arheologic Sucidava este ușor accesibil pe un drum recent reabilitat, însă prea puțin cunoscut și vizitat — până la 1.000 de vizitatori pe an — deși în complexul cu o suprafață de două hectare se regăsesc ruine ale fostului castru roman, din perioada bizantină, dar și din perioada medievală.

Punctul de atracție al cetății este fântâna secretă, o construcție din perioada romană, ce coboară în plan înclinat în subteran 18 metri, pe un coridor lung de 26 de metri, la capătul căruia este o scobitură cu apă limpede și bună de băut. Din izvorul din care își astâmpărau setea în vechime locuitorii cetății pe timpul asediilor, beau astăzi mai ales tinerele mirese, convinse că își asigură în acest fel iubire în viața de cuplu. Fântâna captează, de la o adâncime de 18 metri, un izvor aflat la poalele cetății Sucidava, la 14 metri în exterior de zidul de apărare. Aceasta se compune din puțul propriu-zis și coridorul de acces, lung de 26 de metri, ce coboară în pantă până la izvor.

Monumentul a fost construit odată cu refacerea fortificației, în secolul al VI-lea d. H., de împăratul Iustinian, și a rămas în funcțiune până la abandonarea cetății, un secol mai târziu. Ea a fost descoperită în anul 1958 și restaurată în anul 1968. Este singura fântână monumentală de acest tip din Europa de Sud-Est din perioada romano-bizantină. Fântâna a fost creată cu scopul de a permite aprovizionarea cu apă în timpul asediilor fără a fi necesar ca locuitorii să iasă din cetate.

Vizitatorii cetății se opresc totdeauna și la ruinele sediului comandamentului cetății, descrisă pe un panou explicativ din apropiere drept “clădirea cu Hypocaust”, construcția stârnind interesul datorită sistemului de încălzire prin pardoseală cu care a fost prevăzută. Din podeaua construcției de formă dreptunghiulară s-a păstrat un fragment care a fost restaurat. Podeaua era susținută de opt șiruri a câte 22 de stâlpi (pilae), iar în spațiul dintre podea și baza stâlpilor circula aer cald provenind dintr-un captor aflat în exteriorul edificiului.

Un alt obiectiv important îl constituie un picior din podul de piatră construit peste Dunăre de împăratul Constantin cel Mare. Din fosta cetate romană se mai păstrează astăzi o criptă.

Sucidava a apărut ca un important centru economic și militar al tribului geto-dacic “Sucii”, numele său însemnând Cetatea Sucilor. În urma cuceririi Daciei de către romani, pe teritoriul actualei localități Celei s-a ridicat un castru roman care a contribuit la dezvoltarea orașului civil roman Sucidava.

În timpul împăratului roman Aurelian (270-275) a fost zidită prima cetate de apărare, iar împăratul Constantin cel Mare (306-337) a rezidit această fortăreață, a construit un pod de piatră peste Dunăre, cel mai lung din acea perioadă, și a restaurat drumul roman din Câmpia română.

Cetatea a fost distrusă prima dată de huni (442-447), iar între anii 527 și 533 a fost refăcută de împăratul Iustinian, fiind distrusă definitiv de invaziile avaro-slave, în jurul anului 600. La Sucidava, stăpânirea romană s-a menținut fără întrerupere până la sfârșitul secolului al VI-lea. Din secolul următor, aria cetății a fost locuită de o populație românească. În secolele XIV-XVI, pe o parte a ei a fost construită o fortificație medievală.

sucidava-7Sucidava este vizitată în special de către grupuri organizate de elevi și studenți, de specialiști în domeniu, fiind un șantier arheologic școală, unde în fiecare an au loc cercetări de specialitate.

În timpul săpăturilor arheologice de anul trecut, conduse de profesorul universitar Petre Gherghe, au fost descoperite la Sucidava mai multe locuințe din perioadele geto-dacică și romană, vase ceramice și o monedă din secolul IV.

Acesta a menționat că la Sucidava este un șantier-școală unde în fiecare vară studenții Universității din Craiova, sub îndrumarea unor profesori și specialiști în domeniu, efectuează săpături. În cadrul cercetărilor din 2013 au fost descoperite fragmente de ceramică lucrată cu mâna cu decor cu brâu alveolar și butoni aplatisați, din nivelul de locuire geto-dacică.

La săpăturile din 2013 a mai fost descoperită și o monedă, într-o locuință din nivelul roman, aparținând perioadei Constantiniene, secolul al IV-lea, descoperirea monedei ajutând arheologii să dateze locuința în care a fost găsită.

Au mai fost descoperite în 2013 ziduri aparținând nivelului roman la mai multe locuințe datând din perioadele romană timpurie, romană târzie și bizantină.

Cercetările arheologice efectuate în 2013 au făcut posibilă descoperirea unor fragmente de oase de la două schelete din secolele al XIII-lea și al XIV-lea, când cetatea a fost refăcută în partea de est, ca un sistem defensiv împotriva Imperiului Otoman. Ele constituie dovezi despre existența în acel loc a unui cimitir medieval.

Complexul arheologic Sucidava trebuia să intre în ample reabilitări și reconstituiri în primăvara acestui an, datorită unui proiect care a obținut finanțare din fonduri europene, dar după derularea licitației pentru execuția lucrărilor au fost depuse contestații și abia după soluționarea acestora se va stabili executantul. Așteptarea și amânarea termenelor par a caracteriza întregul proces parcurs de proiectul privind cetatea Sucidava încă din 2009, de la depunerea la Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia. Contractul de finanțare a proiectului, în valoare de aproximativ trei milioane de euro, a fost semnat la aproape patru ani de la depunere, în octombrie 2013, fiind inițial pus pe lista de așteptare.

Conform proiectului, se va reabilita cetatea, se vor reconstitui ziduri, în imediata apropiere a cetății se va construi un muzeu unde vor putea fi vizionate proiecții ale acesteia și obiecte de patrimoniu descoperite în timp, se vor reface traseele pentru vizitatori și panourile explicative, se va amenaja o cale de acces de la cetate spre piciorul podului construit de Constantin cel Mare în anul 328. Proiectul prevede fonduri și pentru refacerea drumului de acces în cetate.

Autoritățile din Corabia vor să integreze complexul arheologic Sucidava într-un circuit turistic internațional în condițiile în care, tot cu finanțare nerambursabilă europeană, va fi reamenajat Portul Turistic Corabia, iar pasagerii navelor care vor acosta vor putea ajunge în câteva minute în cartierul Celei, unde este situată cetatea.

sucidava 1Complexul arheologic Sucidava se numără printre cele 10 situri arheologice din România care fac obiectul proiectului “Danube Limes Brand”. Proiectul “Extinderea Limesului Danubian — cursul inferior al Dunării, patrimoniu mondial UNESCO” (“Danube Limes Brand”) își propune extinderea siturilor de la frontierele Imperiului Roman incluse deja în Lista Patrimoniului Mondial cu nominalizări în țările de pe cursul inferior al Dunării și se dorește a fi un instrument pentru protejarea, conservarea și promovarea unitară pe termen lung a siturilor de pe Limes.

Sursa: agerpres.ro

Jurnal Spiritual [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here