De ce ajung unii oameni să se bucure de succes în viaţă, iar alţii nu? Această întrebare a reprezentat dintotdeauna unul dintre marile mistere ale umanităţii.
Acum, doi profesori de drept de la Universitatea Yale, Amy Chua şi Jed Rubenfeld, susţin că au descoperit un indiciu preţios despre rezolvarea acestei enigme.
Cei doi au studiat opt grupuri culturale de succes din SUA — chinezii, libanezii, evreii, indienii, iranienii, nigerienii, cubanezii în exil şi mormonii — pentru a încerca să identifice elementele lor comune. În urma acestui efort, Chua şi Rubenfeld au ajuns la concluzia că există trei trăsături cheie care au stat la baza succesului grupurilor studiate, rezultatele analizei fiind publicate în cartea „The Triple Package: How Three Unlikely Traits Explain the Rise and Fall of Cultural Groups in America”.
Cele trei forţe cheie ce formează „triplul pachet”
Care sunt cele trei elemente cheie? Complexul de superioritate, nesiguranţa şi ţinerea sub control a impulsurilor. Cei doi autori afirmă că, atunci când aceste trei forţe se reunesc în cultura unui grup, ele îl ajută să aibă parte de succes.
1. Complexul de superioritate
Acest element al „triplului pachet” se referă la un crez internalizat conform căruia grupul din care face parte persoana e caracterizat de un element excepţional. Acest crez îşi poate avea originile în religie, aşa cum este cazul mormonilor şi al evreilor, sau într-o poveste despre istoria şi civilizaţia strămoşilor grupului, cum este cazul chinezilor şi al persanilor, afirmă Chua.
Cei doi autori subliniază că acest complex este opusul gândirii liberale populare astăzi, „care ne învaţă să ne abţinem de la a judeca un individ şi susţine că toţi oamenii sunt egali”. Deşi credinţa în superioritatea grupului a dat naştere rasismului, colonialismului, imperialismului şi nazismului, Chua şi Rubenfeld afirmă că acest crez este comun tuturor grupurilor de succes din SUA.
2. Nesiguranţa
Autorii desemnează prin acest termen o incertitudine însoţită de anxietate referitoare la poziţia persoanei în societate sau o senzaţie că realizările personale sunt, într-un mod fundamental, insuficient de bune. Această nesiguranţă poate lua mai multe forme: senzaţia de a fi privit de sus, senzaţia de pericol, un sentiment de inadecvare sau frica de a-şi pierde agoniseala.
Autorii afirmă că toată lumea este nesigură într-un mod sau altul, însă subliniază că anumite grupuri sunt mai predispuse la nesiguranţă decât altele. Spre exemplu, a fi imigrant denotă prin definiţie un statut nesigur, o anxietate socială şi economică profundă ce rezultă din faptul că nu există garanţia obţinerii unui venit sigur şi nici certitudinea că urmaşii vor avea parte de o viaţă decentă.
Ar putea părea ciudat că nesiguranţa joacă un rol crucial în stimularea succesului, spun autorii, însă această trăsătură este prezentă în fiecare dintre grupurile de succes din SUA. Mai mult, aceste grupuri nu doar că suferă de nesiguranţă, ci o şi promovează într-un mod conştient sau inconştient.
„Ar putea părea ciudat ca cineva să aibă şi o senzaţie de superioritate şi una de nesiguranţă. De fapt, această combinaţie improbabilă de trăsături este ceea ce generează ambiţia: nevoia de a demonstra capacităţile personale este ceea ce-i face pe oameni să sacrifice sistematic plăcerea din prezent pentru obţinerea unui succes în viitor”, spune Rubenfeld.
3. Ţinerea sub control a impulsului
Acest termen desemnează abilitatea de a rezista tentaţiei, mai ales celei de a ceda în faţa dificultăţilor întâmpinate. „Nicio societate nu poate exista fără ţinerea sub control a impulsului; Freud specula că civilizaţia ar fi început atunci când au fost suprimate instinctele primale sexuale şi agresive.
Anumite grupuri din SUA în mod cert pun un accent mai pronunţat pe ţinerea sub control a impulsului decât altele”, notează Chua. „Deşi există o tendinţă răspândită de idealizare a copilăriei, de a vedea această etapă drept o perioadă de fericire fără margini, grupurile de succes din SUA au o perspectivă diferită asupra acestei perioade, folosind-o pentru a imprima rigoarea disciplinei de la început”, subliniază cei doi autori.
Cum funcţionează cele trei elemente?
Complexul de superioritate şi nesiguranţa se combină pentru a genera ambiţie, însă aceasta nu este suficientă pentru a avea succes, notează cei doi autori. Aproape toţi ne confruntăm cu obstacole şi dezamăgiri în unele momente ale vieţii noastre. Ambiţia este utilă, însă nu este suficientă pentru succes. Amy Chua relatează o anecdotă celebră în lumea şahului, în care unul dintre cei mai mari jucători de şah spunea despre un alt mare maestru că „nu va deveni niciodată campion mondial, pentru că nu are răbdarea necesară să suporte o poziţie mai proastă preţ de ore în şir”.
Cei doi autori notează că „triplul pachet” nu produce doar ambiţie, ci oferă şi rezistenţă şi capacitatea de a îndura dificultăţi, abilităţi necesare pentru a depăşi momente dificile şi a merge mai departe. Multe dintre grupurile studiate de cei doi autori prezintă o interacţiune între complexul de superioritate şi ţinerea sub control a impulsului, în care cel dintâi element este stimulat de cel de-al doilea. „O astfel de persoană îşi pune în aplicare autocontrolul pentru a obţine un obiectiv dificil, iar cu cât rabdă mai mult şi face mai multe sacrificii, cu atât mai mult se simte superior”, scriu cei doi autori.
Aşadar, dacă superioritatea alături de nesiguranţă generează ambiţie, superioritatea alături de controlul impulsivităţii produce capacitatea de a rezista încercărilor. Când toate cele trei elemente sunt prezente în cultura unui grup, membrii acestuia devin mai predispuşi şi mai capabili să întreprindă acţiunile necesare astăzi pentru a avea succes în viitor.
Sursa: descopera.ro
Jurnal Spiritual
