Cele mai remarcabile 10 filme ştiinţifico-fantastice

0
807

Coşmarul totalitarismului

Primul dintre cele mai remarcabile 10 filme ştiinţifico-fantastice – Metropolis este oraşul model din viitor, construit de Fritz Lang. În vreme ce clasele aflate la putere trândăvesc într-un palat somptuos, un popor de sclavi robotizaţi supravieţuieşte în măruntaiele pământului. Mulţumită frumoasei Maria, fiul despotului trece de partea celor oprimaţi. Pentru a contracara influenţa tinerei femei, un savant inventează o femeie-robot cu chipul ei, menită să răspândească haosul… Filmat în nişte decoruri uimitoare, Metropolis este strămoşul mut al superproducţiilor de astăzi. Prin pelicula sa, cineastul austriac invită la o reflectare surprinzător de modernă asupra oraşului, a visului totalitar şi a medierii, atât de necesară, dintre clasele sociale.

Frumoasa şi bestia

King Kong.
Capturată în Malaezia după ce a răpit-o pe vedeta Ann Darrow (Fay Wray), o gorila uriaşă numită King Kong este dusă la New York. Îndrăgostit până peste cap de Ann, monstrul evadează şi o ia pe iubita sa, nu fără să cauzeze un dezastru în mijlocul oraşului de zgârie-nori. Această primă versiune a filmului King Kong, cu trucaje admirabile, face dovada unei veritabile măiestrii tehnice, monstrul fiind animat imagine cu imagine. Poezia sălbatică şi subtil-erotică a peliculei, imaginea siluetei fragile a lui Ann Darrow în palma bestiei aveau să rămână pe veci impregnate în imaginarul colectiv.

O lume a roboţilor

Planeta interzisă plasează acţiunea în secolul al XXIII-lea; o navă spaţială aterizează pe planeta Altair 4 pentru a căuta supravieţuitorii unei expediţii anterioare. Un robot duce echipajul la dr. Morbius şi fiica sa Altaira şi, astfel, aceştia află vestea morţii colegilor lor, ucişi de un monstru misterios. Emblematic pentru amatorii de SF, filmul lui Fred Mc Leod Wilcox poate părea desuet, însă forţa evocatoare a decorurilor şi trimiterile la psihanaliză rămân la fel de eficiente. Robotul Robby este un avatar, ce anunţă crearea roboţilor C3PO şi R2D2 din Star Wars.

„Ia-ţi mâinile împuţite de pe mine, maimuţă nenorocită şi nesuferită!” (Charlton Heston)

Planeta maimuţelor. În anul 3978, o navă spaţială se ciocneşte de o planetă misterioasă, unde oamenii sunt folosiţi pe post de cobai în laboratoare de către maimuţe foarte evoluate. Graţie bunăvoinţei unui cuplu de cimpanzei, cercetători ştiinţifici, căpitanul Taylor (Charlton Heston), unul dintre cei trei supravieţuitori, pătrunde într-o zonă „interzisă”, unde înţelege că acest loc se găseşte, de fapt, pe Terra… La fel ca în romanul lui Pierre Boule, după care a fost adaptat scenariul, filmul este o pledoarie în favoarea toleranţei şi a ecologiei.

Fetus astral

Începuturile umanităţii: nişte maimuţe descoperă un monolit negru din care îşi confecţionează primele unelte şi primele arme. Anul 2001: nişte astronauţi urmează să studieze un monolit negru, descoperit într-un crater pe Lună. La bordul navei lor, Al, un calculator capabil să vorbească, începe să comită crime… Operă futuristă, în care navele spaţiale plutesc pe aria desăvârşită a Dunării albastre de Strauss, 2001: O odisee spaţială este o parabolă metafizică despre cunoaştere, umanitate şi divinitate.

În adâncul pătuţului

Rosemary (Mia Farrow) şi Guy Woodhouse (John Cassavetes) locuiesc într-un elegant imobil în New York. Vecinii lor, un cuplu foarte grijuliu, încep să se amestece, din ce în ce mai mult, în vieţile lor, Rosemary rămâne însărcinată și neliniştea ei creşte. Aducând pe lume un copil mort, aceasta descoperă, puţin câte puţin, că este victima unui complot diabolic… În această adaptare a romanului lui Ira Levin, Roman Polanski, aflat la apogeul creativităţii sale, se foloseşte de decoruri labirintice pentru a permite să încolţească angoasa dintr-o simplă sugestie.

„Hrana verde este carnea umană!”

Hrana verde. New York, în 2022. Caniculă, poluare, resurse naturale epuizate şi suprapopulare: locuitorii supravieţuiesc doar datorită hranei sintetice care le este furnizată de multinaţionala Soylent… În cursul unei anchete pentru omuciderea unuia dintre cei aflaţi la conducerea firmei, inspectorul Thorn (Charlton Heston) descoperă cu oroare din ce sunt făcute produsele Soylent… O fabulă abominabilă care îl face pe Thorn să dezvăluie un canibalism industrializat, etapă finală a dezumanizării unei societăţi corupte şi cinice.

„Forţa fie cu tine!”

Star Wars, saga stelară apărută în 1977, ajunge la cea de-a şaptea serie în 2015. Acţiunea se derulează „cu mult timp în urmă, într-o galaxie îndepărtată”, şi se bazează pe lupta eternă dintre cavalerii Jedi şi Sith, clan separat care a preferat să îmbrăţişeze „latura întunecată a forţei”. Animată de nenumăraţi eroi, cavaleri, prinţese, regine, aventurieri şi roboţi (Darth Vader, Obi-Wan Kenobi, Luke Skywalker…), ce luptă cu toţii împotriva dictaturii galactice, pelicula Star Wars se inspiră din diferitele tradiţii spirituale şi epice din istoria umanităţii. O mitologie caracteristică secolului XX, filmul este consacrat graţie unui marketing la nivel planetar, inedit în istoria cinematografiei.

De la stânga la dreapta: Chewbacca, Luke Skywalker, Obi-Wan Kenobi şi Han Solo, în Episodul IV.

Oraşul kafkian

Inspirat de Metropolis şi de 2001: O odisee spaţială, Ridley Scott îşi imaginează în Vânătorul de recompense un Los Angeles plasat în anul 2019. Sufocat de ceaţă şi înecat în burniţă, oraşul de proporţii gigantice devine un loc în care atmosfera este irespirabilă pentru locuitori, exceptându-i pe câţiva privilegiaţi. Deckard (Harrison Ford), detectiv al Departamentului vânătorilor de recompense, este însărcinat să găsească patru „clone”, umanoizi fără caracteristici afective ori memorie, fabricaţi de savantul Tyrel. Acesta descoperă că asistenta sa, Rachel (Sean Young), este ea însăşi o astfel de „replică” foarte sofisticată… Estetica cyberpunk a filmului – străzile ploioase de culoarea ruginei, garderoba mulată a lui Rachel – a influenţat numeroase producţii din anii ’90.

Autopsia comică

Brazil. Cândva, în secolul XX, într-un viitor totalitar, Sam Lowry (Jonathan Pryce), un birocrat docil, dar sătul să tot plece capul, evadează din cotidian, visând că răpeşte o femeie inaccesibilă, care să devină a lui. În cursul unei misiuni, acesta se intersectează cu Jill Layton (Kim Greist), blonda visurilor sale. Viaţa sa este zdruncinată. Văzut ca un dizident, Sam rătăceşte într-o lume sinistră şi absurdă, deopotrivă kafkiană şi orwelliană. Un film de marcă (Robert de Niro de neegalat în rolul instalatorului proscris), o autopsie a ordinii sociale în care umorul negru şi fantasticul se împletesc de minune, într-un univers de benzi desenate.

Informații suplimentare puteți găsi și aici.

Alte articole care v-ar putea interesa aici.

Zapping prin cultura generală, Editura Rao, Isabelle Fougère