Cele mai maiestuoase 10 castele ale Renaşterii

0
76

Inaugurarea Castelului de la Blois

Primul dintre cele mai maiestuoase 10 castele ale Renaşterii – Castelul regal Amboise oferă una dintre panoramele cele mai frumoase de pe valea Loarei. În 1495, Carol al VIII-lea invită aici numeroşi artişti italieni descoperiţi cu ocazia campaniilor militare de peste Alpi. Fra Giocondo şi Boccador transformă astfel castelul gotic în întregime, iar călugărul horticultor Pacello de Mercogliano îi amenajează superbele grădini.

Ultima reşedinţă a geniului

Castelul Clos Lucé, reşedinţă din cărămidă roşie şi din blocuri de calcar, este astăzi inseparabil de numele lui Leonardo da Vinci, care, în 1519, s-a stins din viaţă în acest loc. În 1516, fusese invitat aici de Francisc I, fascinat de talentul său. Restaurat începând din anii ’60, conacul păstrează bucătăria originală, marea sală a consiliului şi camera ce servea drept reşedinţă a Coroanei pe timpul verii. La subsol, patruzeci de maşinării inventate de Leonardo da Vinci sunt expuse publicului larg.

Un pod peste Cher


Chenonceau
Clădirea elegantă, emblematică pentru epoca Renaşterii, îşi are temelia în albia râului Cher. Impozantul „castel al doamnelor” a fost domiciliul a numeroase femei celebre, printre care se numără şi Diane de Poitiers, favorita regelui Henric al II-lea. Cele două etaje au fost ridicate, în 1560, de către Philibert Delorme şi sunt încadrate de o grădină în stil franţuzesc. Interiorul este decorat cu mobilier somptuos din epoca Renaşterii, tapiserii şi tablouri ale unor maeştri precum Rubens, Tintoretto şi Correggio.

Capodoperă a arhitecturii


Castelul Chambord a fost ridicat în timpul domniei lui Francisc I, în 1519, în mijlocul pădurii de la Sologne, pe un teren mlăştinos. De o simetrie elegantă, cu faţa de împodobite cu turnuleţe şi cu discuri de ardezie, castelul adăposteşte în centru o scară cu două rampe separate, suprapuse, dispuse în spirală şi luminată de o lucarnă. Unul dintre cele mai frumoase exerciţii de stil şi inspiraţie italiană ale Renaşterii, atât de desăvârşit, încât unii par să recunoască influenţa lui Leonardo da Vinci…

Sipetul lui Francisc I


Fontainebleau
Modestul pavilion de vânătoare al lui Ludovic al VII-lea devine, în timpul domniei lui Francisc I, una dintre dovezile cele mai strălucitoare ale mecenatului său. Monarhul locuieşte multă vreme aici şi dispune modificarea arhitecturii originale. Decoraţiunile interioare luxoase fac din Fontainebleau o bijuterie a Renaşterii europene. Castelul este opera artiştilor italieni care, alături de colaboratorii francezi sau flamanzi, au înfiinţat şcoala de la Fontainebleau. Lui Rosso i se datorează mare parte din aşa-numita galerie „a lui Francisc I” şi lui Primatice, frescele şi stucaturile inspirate din Antichitate.

Vitrina Renaşterii


Castelul Écouen găzduieşte astăzi Muzeul Naţional al Renaşterii din Franţa şi a fost înălţat de conetabilul (comandantul suprem al armatelor) Franţei, Anne de Montmorency. Mai multe generaţii de artişti iluştri au participat la construirea şi decorarea castelului, precum sculptorul Jean Goujon, emailorul Bernard Palissy sau arhitectul Jules Hardouin-Mansart.

 

Renaşterea spaniolă


Construit, între 1563 şi 1584, de către regele Filip al II-lea al Spaniei, castelul Escorial este un complex arhitectural imens, ce cuprinde o mănăstire, un colegiu, o bibliotecă şi un palat regal. Planul dreptunghiular al castelului are forma grătarului metalic pe care Sfântul Laurenţiu şi-a suportat supliciul, iar acoperişul de ardezie şi turlele ascuţite sunt de inspiraţie flamandă. Spre deosebire de construcţiile din Renaşterea italiană şi cea franceză, castelul este de o sobrietate extremă, conformă cu dorinţa monarhului de a se adăposti aici în timpul retragerii sale mistice.

 

Opera Elisabetei

Conac elisabetan din comitatul Derbyshire, Hardwick Hall a fost construit de către arhitectul Robert Smythson pentru contesa de Shrewsbury. Cu săli înşiruite ca mărgelele, având numeroase ferestre mari, eliberat parcă de sub rigorile fortificaţiilor din perioada Tudor, castelul Hardwick rămâne unul dintre primele exemple ale construcţiilor din perioada Renaşterii engleze. Galeriile sunt decorate cu fresce şi stucaturi, reprezentând scene de vânătoare spectaculoase.

Capodopera Danemarcei


Capodoperă a Renaşterii daneze, Frederiksborg este un imens edificiu din cărămidă roşie, construit, între 1599 şi 1622, de către regele Christian al IV-lea, la Hillerod.
Cel mai mare palat al Scandinaviei este împodobit cu decoruri în gresie şi faţade triunghiulare, păzit de un impozant turn cu barbacane. Din 1878, castelul găzduieşte Muzeul Naţional de Istorie a Danemarcei.

 

Spre slava regelui

Castelul regal de origine medievală Blois a fost refăcut de către Francisc I. Faţada logiilor este ornată cu multe balcoane, inspirate din lucrările arhitectului Bramante de la Palatul Papal de la Vatican, Roma. Influenţa italiană se regăseşte în ornamentele faţadei dinspre curte, cu reţeaua de muluri şi pilaştri, lucarne înalte deasupra cărora se află nişe cu statui de amoraşi. Nelipsită este şi celebra salamandră, simbolul regelui Francisc I.

Informații suplimentare puteți găsi și aici.

Alte articole care v-ar putea interesa aici.

Zapping prin cultura generală, Editura Rao, Isabelle Fougère