Cele mai însemnate 20 de date ale secolului al XVIII-lea

0
108

Naşterea Marii Britanii

Prima dintre cele mai însemnate 20 de date ale secolului al XVIII-lea este anul 1707. Actele Unirii dintre Anglia şi Scoţia, care asociază concret cele două regate, au drept primă clauză evitarea separării lor în cazul decesului reginei Ana. Acestea au fost aprobate de parlamentarii englezi şi scoţieni în 1706 şi, respectiv, în 1707. Fiecare parte componentă a Uniunii îşi păstrează autonomia câtorva dintre instituţiile sale. Textele fondatoare au drept consecinţă fuziunea celor două Parlamente într-unul singur. Noul regat al Marii Britanii este consacrat începând cu data de 1 mai 1707.

Tratatele de la Utrecht:
Victoria lui Ludovic al XIV-lea


Anul 1713. Tratatele de la Utrecht, din 11 aprilie şi din 13 iulie, pun capăt Războiului de Succesiune al Spaniei – Carol al ll-lea, descendent al dinastiei de Habsburg, moare fără urmaşi… Acest conflict punea Franţa lui Ludovic al XlV-lea şi Spania faţă în faţă cu Marea Alianţă, care regrupa celelalte regate europene. Franţa, având o oarecare superioritate pe plan militar, ajunge la Utrecht de pe o poziţie de forţă. Tratatul de la 11 aprilie, scris în franceză, îi permite lui Ludovic al XlV-lea să asigure instalarea nepotului său, Filip al V-lea, pe tronul Spaniei.

 

Regele este mort!

1 septembrie 1715. La sfârşitul unei domnii de 72 de ani, regele Ludovic al XlV-lea moare la Versailles, în vârstă de 76 de ani. Ultimii ani au fost nefaşti pentru domnie, marcaţi de războaie şi greu încercaţi de „Iarna cea Cumplită”. Astfel, fără prea mare convingere, supuşii Regelui Soare îşi exprimă durerea. Corpul regelui este transportat la Catedrala din Saint-Denis, unde cardinalul de Rohan ţine slujba de înmormântare pe 23 octombrie. Ludovic al XV-lea, strănepotul lui Ludovic al XlV-lea, urcă pe tronul Franţei.

Sistemul lui John Law


Un edict datat în 2 mai 1716 îl autorizează pe scoţianul John Law să înfiinţeze, în Franţa, Banca Generală. Această instituţie este menită să păstreze în siguranţă creditul public şi să dezvolte creditul comercial, prin imprimarea de bancnote de hârtie. în 1718, Law devine director al Băncii Regale. Timp de patru ani, „sistemul lui Law” ia amploare şi, în 1720, finanţistul este numit controlor general al Finanţelor. însă, în acelaşi an, sistemul pus în aplicare se prăbuşeşte din pricina emisiunii excesive de monedă fiduciară. Atunci când cursul acţiunilor scade, Law fuge în străinătate…

 

Războiul împotriva Spaniei

Anul 1718. În aşa-numitul Război al „Cvadruplei Alianţe” se confruntă numeroase regate europene pe teritoriul italian: Spania, de o parte, Arhiducatul Austriei, Marea Britanie şi Provinciile Unite, de altă parte. Prin Tratatul de la Utrecht, Spania pierde teritoriile sale transalpine. Pe Filip al V-lea al Spaniei l-ar fi avantajat o apropiere de ducatele italiene. După descoperirea unei conspiraţii, puse la cale de spanioli împotriva regentului, ducele de Orleans, Franţa intră în conflict în 1719.

Războiul pentru succesiunea poloneză


Pe 1 februarie 1733, regele August al ll-lea al Poloniei moare. Franţa îl doreşte pe tron pe Stanislas Leszczynski, socrul lui Ludovic al XV-lea. De partea cealaltă, austriecii şi ruşii îl doresc pe fiul defunctului, August al lll-lea. Succesiunea devine casus belii (motiv de război). La Varşovia, Dieta optează pentru Stanislas Leszczynski, însă August al lll-lea îl expulzează, în cele din urmă, pe rivalul său. În virtutea Tratatului de la Viena, semnat de părţile beligerante pe 18 noiembrie 1738, Stanislas Leszczynski renunţă la coroană.

Anii de lipsuri


Anii 1738-1741. Timp de patru ani, furtuni, ploi torenţiale şi îngheţuri se succed pe teritoriul Franţei, epuizând progresiv rezervele şi golindu-i grânarele. Preţul pâinii şi al produselor agricole explodează. Situaţia este atât de gravă, încât armata supraveghează brutăriile. Chiar şi frizerilor li se interzice folosirea făinii la confecţionarea perucilor. Epidemiile se răspândesc, în special cea de gripă, care face numeroase victime.

 

Victoria de la Fontenoy

Ludovic al XV-lea desemnează câştigătorul bătălie de la Fontenoy: marchizul Mauriţiu de Saxa.

11 mai 1745. În plin Război de Succesiune cu Austria (1740-1748), încheiat prin tratatul de la Aix-la Chapelle, bătălia de la Fontenoy implică 47 000 de soldaţi francezi, avându-l în frunte pe mareşalul Mauriţiu de Saxa, şi 50 000 de oameni aflaţi sub comanda
ducelui William de Cumberland, membru al familiei regale britanice. Bătălia durează în jur de cinci ore şi se desfăşoară pe teritoriul Ţărilor de Jos austriece (actuala Belgie). Francezii ies învingători. Această victorie prevesteşte acapararea oraşului Tournai şi, mai târziu, a Ţărilor de Jos austriece.

Enciclopedia lui Diderot şi D’Alembert

Anul 1751. Operă majoră din perioada Secolului Luminilor, Enciclopedia sau dicţionarul raţional al ştiinţelor, artelor şi meseriilor, realizată sub coordonarea lui Denis Diderot şi a lui Jean Le Rond d’Alembert, începe să fie publicată. Cu un tiraj iniţial de 4 000 de exemplare, această sinteză a cunoştinţelor este editată de aproximativ 150 de oameni de ştiinţă, filosofi şi scriitori… Lucrarea este constituită în 17 volume de texte – mai bine de 70 000 de articole, 11 volume de planşe, 5 de suplimente şi 2 de tabele.

Războiul de Șapte Ani

Războiul de Şapte Ani începe în 1756. Prin disputa dintre interesele alianţelor, acest conflict european pune faţă în faţă două coaliţii: Marea Britanie şi Prusia, pe de o parte, Franţa, Austria, Rusia, Suedia, Spania şi prinţii germani, pe de alta. Miza: imperiile coloniale şi Silezia. Părţile beligerante se confruntă în Europa, însă de asemenea în America de Nord şi în India. După şapte ani de război, Tratatul de la Paris şi cel de la Hubertusburg consacră victoria britanicilor şi a prusacilor. Franţa pierde Imperiul colonial: în America, renunţă la Canada, la Louisiana şi la toate teritoriile de la est de Mississippi. Din insulele Caraibe nu păstrează decât Martinica şi Guadelupa, Sfânta Lucia, partea occidentală a insulei Santo Domingo (actualmente Haiti) şi cinci puncte strategice în India: „nestemata imperiului”…

 

Atentatul împotriva lui Ludovic al XV-lea

5 ianuarie 1757. Către ora 18.00 a acestei zile, Ludovic al XV-lea iese din Palatul Versailles, însoţit fiind de Delfin, prinţul moştenitor, de comandantul gărzilor regale şi de suita regală. Chiar atunci, regele este abordat de un bărbat care îl înjunghie în coaste, însângerat, monarhul este transportat la el în cameră. Rana i se vindecă treptat. Pentru infracţiunea de înaltă trădare, Robert-Frangois Damiens este arestat, torturat şi ars pe rug pe 26 martie.

 

Englezii cuceresc Québecul


În septembrie 1759, în plin Război de Şapte Ani, după un asediu de zece săptămâni, britanicii atacă Quebecul. Francezii, aflaţi sub conducerea lui Louis-Joseph de Montcalm, nu pot face faţă. Pe 18 septembrie, aceştia capitulează, înfrângerea atrage după sine Tratatul de la Paris, parafat pe 10 februarie 1763. În ceea ce le priveşte, coloniile americane se opun taxelor de import impuse de britanici. Pe 17 decembrie 1773, „Partida de ceai din Boston” reprezintă punctul culminant al revoltei.

Capitularea lui Cornwallis, la Yorktown.

Războiul American de Independență


Pe 19 aprilie 1775, un conflict opune cele treisprezece colonii din America de Nord Imperiului Britanic. Timp de opt ani, bătăliile sunt pe cât de sângeroase, pe atât de indecise. Francezii, conduşi de marchizul De La Fayette şi aflaţi de partea celor pe care britanicii i-au numit „insurgenţi” şi „patrioţi”, joacă un rol esenţial în rezultatul final. Războiul de Independenţă se încheie pe 11 aprilie 1783, cu recunoaşterea Statelor Unite ale Americii de către Imperiul Britanic.

Yorktown

19 octombrie 1781. Yorktown este un sat din Virginia, situat la sud-est de Richmond. Bătălia care se desfăşoară aici este hotărâtoare pentru rezultatul Războiului de Independenţă al Statelor Unite. Ea mobilizează forţele britanice de sub comanda lordului Cornwallis (8 000 de soldaţi) împotriva „insurgenţilor” americani, conduşi de George Washington (9 000 de soldaţi), aliaţi cu forţele franceze (10 000 de soldaţi), care îl aveau în frunte pe contele de Rochambeau. Luptele durează 21 de zile, din 28 septembrie până în 19 octombrie 1781. Această înfrângere britanică pare să fie pentru americani un zvon de independenţă.

Ludovic al XVI-lea se căsătoreşte cu Maria Antoaneta


Ludovic al XV-lea şi împărăteasa Maria Tereza a Austriei hotărăsc să aranjeze căsătoria descendenţilor lor. Pe 17 mai 1770, Delfinul Ludovic, nepotul regelui, îşi leagă aşadar soarta de cea a arhiducesei Maria Antoaneta. Viitorii miri au 15, respectiv 14 ani. Ceremonia se desfăşoară la Versailles, sub autoritatea arhiepiscopului de Reims.

Thomas Jefferson prezintă în Congres textul Declaraţiei de Independenţă.

Marele Orient al Franţei


Anul 1773. Marele Orient al Franţei este cea mai veche şi cea mai importantă entitate masonică din Europa Continentală. Prima Mare Lojă din Franţa a fost creată în 1728, cu scopul de a propune o cale umanistă, iniţiatică şi fraternă. După transformare, aceasta îşi capătă structura şi numele actuale pe 24 iunie 1773. Astăzi, Marele Orient al Franţei numără aproape 49 000 de membri, înscrişi în mai bine de 1 200 de loje.

„Actul India”


Anul 1784. La începutul Războiului de Şapte Ani, Franţa îşi pierde autoritatea asupra Indiei, permiţând Coroanei Britanice şi Companiei Engleze a Indiilor de Est să-şi întărească prezenţa şi influenţa lor acolo. Aceasta din urmă preia controlul asupra a numeroase teritorii, pe care le administrează.

Declaraţia Americană de Independență

4 iulie 1776. Declaraţia de Independenţă americană, text fondator al Statelor Unite ale Americii, elaborat de Thomas Jefferson, este ratificată de Congres. Documentul începe prin prezentarea filosofiei drepturilor naturale: egalitatea politică între oameni, dreptul la viaţă, la libertate şi la căutarea fericirii, principiul consimţământului celor guvernaţi şi dreptul la revoltă, în limite rezonabile, împotriva unui guvern tiranic. Declaraţia citează apoi din plângerile coloniştilor împotriva metropolei. Continuă cu chestiunea sclavagismului, a egalităţii sociale şi încheie cu observaţii asupra raporturilor dintre englezi şi americani.

Lapérouse ridică ancora


Ludovic al XVI-lea şi mareşalul de Castries îl instruiesc pe Lapérouse.
În 1785, cu sprijinul regelui Ludovic al XVI-lea, navigatorul Jean-Frangois de Galaup, conte de Laperouse, pune pe picioare o expediţie în Pacific. La bordul navelor La Bussole şi L’Astrolabe, membrii expediţiei ridică ancora din Brest, pe 1 august 1785. După trei ani de navigare, cele două corăbii eşuează în apropiere de insula Vanikoro, din Arhipelagul Solomon. În 1791 şi 1825 se organizează expediţii ”În căutarea domnului Lapérouse”, însă fără niciun rezultat…

 

Ludovic al XVI-lea convoacă Stările Generale

Pe 8 august 1788, când Franţa traversează o perioadă de gravă criză economică, Ludovic al XVI-lea se hotărăşte să convoace Stările Generale ale regatului Franţei, dându-le astfel ocazia supuşilor săi să-şi exprime doleanţele. Şedinţa este programată pe 5 mai 1789. Participă 1 139 de deputaţi, dintre care 291 reprezintă clerul, 270 nobilimea şi 578 a treia stare (burghezia).

 

Informații suplimentare puteți găsi și aici.

Alte articole care v-ar putea interesa aici.

Zapping prin cultura generală, Editura Rao, Isabelle Fougère