Cele mai incredibile 10 invenţii

0
147

Lumini deasupra oraşului

Prima dintre cele mai incredibile 10 invenţii – tubul cu neon sau tubul fluorescent a fost inventat de francezul George Claude, fizician şi chimist. Principiul este simplu: tubul, a cărui suprafaţă este acoperită de o pudră fluorescentă, conţine unul sau mai multe gaze. Atunci când este parcurs de un curent electric, pudra fluorescentă se transformă în lumină. Prezentată la Expoziţia Universală din 1910, invenţia face senzaţie şi îşi găseşte repede întrebuinţarea, în special în reclamele comerciale luminoase care, în scurt timp, vor invada oraşele.


Revoluţia „maşinii gânditoare”


Primul calculator. Matematicianul britanic publică, în 1938, un articol despre maşinăria pe care tocmai o crease, un calculator universal programabil, ce îi poartă numele. Cel de-al Doilea Război Mondial atrage după sine o evoluţie rapidă a tehnicilor, punând în evidenţă necesitatea de a dispune de maşinării mai rapide şi mai puternice decât calculatoarele cu circuite electrice. Astfel, iau naştere primele circuite electronice şi calculul numeric înlocuieşte calculul analogic. În 1946, este realizat ENIAC (Electronic Numerical Integrator and Computer), primul calculator în întregime electronic, realizat de Presper Eckert şi John William Mauchly. Aventura abia începe…

La Bletchley Park, în 1944, Alan Turing inventează o maşinărie capabilă să descifreze mesajele codificate ale inamicului: „BOMBA”.

Un bebe doar când vreau eu

Pilula anticoncepţională (Enovid) este inventată de medicul american Gregory Pincus, pornind de la un amestec de hormoni (progesteron şi estogeni), care blochează ovulaţia. Pentru prima dată, femeile pot să-şi controleze, într-un mod fiabil şi simplu, fertilitatea.
În 1965, mai bine de un sfert din femeile americane sub 45 de ani foloseau pilula anticoncepţională. Cu toate acestea, femeile franceze au fost nevoite să aştepte ca Franţa să autorizeze aceasta invenţie, eveniment care a avut loc abia în 1967, odată cu adoptarea Legii Neuwirth. Vânzarea acestui produs minorilor nu a fost autorizată decât în 1974.


Deşteptătorul cu pilulă, inventat în 1971.

O altfel de lumină

Laserul a fost inventat de americanul Charles Townes, laureat cu Premiul Nobel pentru Fizică, în 1964. Principiul său, născut în urma cercetării lucrărilor lui Einstenin, se bazează pe amplificarea luminii prin emisie stimulată a razei, un fascicul fin de fotoni, impulsuri foarte scurte, având aceeaşi frecvenţă şi deplasându-se simultan. Proiectul lui Townes avea să fie conceptualizat în 1960, de către fizicianul Theodore H. Maiman, primul care a obţinut o emisie de laser roşu cu ajutorul unui cristal de rubin.

Calculatorul de acasă


Microprocesorul
Revoluţia informatică are loc odată cu miniaturizarea procesorului (ansamblu de compuşi executând instrucţiunile date unei maşinării). Societatea americană Intel reuşeşte să aşeze într-o singură cutie specială toate componentele. Invenţia avea să deschidă calea calculatoarelor de dimensiuni mici, care începeau să pătrundă în case încă din acea vreme.

O lume din cartele


Cartela cu microcip e un exemplu de reuşită continuă de la inventarea şi înregistrarea primelor brevete de către Français Roland Moreno, în 1974. La început, a fost vorba de un mic circuit de memorie integrat într-un card, având formatul unui card de plată. Această tehnică prinde repede în sectorul bancar, urmat de cel al Direcţiei Generale a Telecomunicaţiilor (astăzi France Telecom), interesată să înlocuiască cabinele telefonice cu sisteme inviolabile. De atunci, cartela cu microcip nu a încetat să fie diversificată, fie că a fost adaptată pentru transportul public şi parcometrele urbane, fie pentru radiotelefonia GSM, fie pentru portofelul electronic etc.

Eu este un altul


Primele tehnici de clonare şi de recombinare genetică a moleculelor sunt puse la punct în anii 70. Biologul englez J.B. Gurdon este primul care clonează broaşte, printr-un transfer de nuclee de celule diferenţiate într-un ovocit. În 1996, scoţianul lan Wilmut, de la Institutul Roslin, creează oaia Dolly, primul mamifer clonat. Aceste tehnici pregătesc calea pentru viitoare încercări de clonare umană care, în anii 2000, aveau să progreseze în mod considerabil, dând naştere la o serie de reacţii legate de etică.

Sunete noi, imagini noi


Devenind digital, compact discul (CD) este una dintre cele mai eficiente modalităţi de stocare pentru cantitatea enorma de informaţii pe care societăţile moderne le acumulează. Dezvoltat şi comercializat de Sony şi Philips în anii ’80, CD-ul a înlocuit, în mai puţin de un deceniu, vechile discuri de vinil. Folosit mai întâi în domeniul hi-fi, CD-ul a devenit, alături de CD-ROM, un instrument de neînlocuit în informatică.

 

Web-ul îşi ţese pânza


Web. În anii ’60, într-o vreme în care Războiul Rece face ravagii, US Air Force solicită unui mic grup de cercetători să creeze o reţea de comunicare capabilă să reziste unui atac nuclear. Din acest moment aveau să treacă mai bine de 30 de ani până când, în 1989, lumea asistă la primul proiect Web. Cercetătorul englez Timothy John Berners-Lee propune un sistem de gestionare al informaţiei – Word Wilde Web – folosind hipertextul pentru schimbul de documente informatice şi facilitarea comunicării între fizicieni.
Astfel, acesta deschide calea pentru schimbul simultan şi interactiv de date. Începând cu 1990, tot el dezvoltă, alături de Robert Cailliau, principalele tehnologii Web: adrese Web sau URL, Hypertext Transfert Protocol (http) şi Hypertext Markup Language (HTML). Un adevărat „big bang” tehnologic, comparabil cu revoluţia industriala a secolului al XlX-lea!

 

„Alo, unde eşti?”


„Mobilul” avea să schimbe obiceiurile de comunicare, contribuind la ridicarea barierei dintre sfera privată şi domeniul public. Inventate în anii ’70 de dr. Martin Cooper, cercetător la Motorola, telefoanele celulare au devenit atât de mici şi o afacere atât de bănoasă, încât au prins, în anii ’90, la un public din ce în ce mai larg. În 1991, France Telecom comercializează primul telefon mobil în Franţa, botezat Bi-Bop. Cu 25 de ani mai târziu, în 2014, se estima că, pe întreaga planetă, există peste 7 miliarde de utilizatori de telefoane mobile.

Informații suplimentare puteți găsi și aici.

Alte articole care v-ar putea interesa aici.

Zapping prin cultura generală, Editura Rao, Isabelle Fougère