Cele mai importante 10 zeităţi antice

0
320

Tunetele lui Zeus

Prima dintre cele mai importante 10 zeităţi antice – Zeus – sau Jupiter la romani – a detronat, împreună cu fraţii şi surorile sale, dinastia părinţilor săi, titanii Cronos şi Rhea. Zeus este cel care conduce lumea, al cărei mers îl supraveghează din înălţimile Olimpului, unde locuieşte cu soţia şi sora sa, Hera. Mare amator de femei, acesta nu ezită să se transforme în ploaie de aur sau animal pentru a-şi putea satisface poftele carnale: în acest fel, Zeus înnoadă numeroase relaţii şi are diverse escapade erotice cu zeiţe, dar şi cu femei muritoare (de exemplu, Alcmene, mama lui Heracle), de pe urma cărora se nasc majoritatea zeilor, cum ar fi Apollo sau Atena.

În centru, Zeus având în mână fulgerul şi Hera ţinând lancea.

Preafrumoasa Afrodita

A doua dintre cele mai importante 10 zeităţi antice – Venus la romani şi fiică a lui Zeus, după cum o descrie Homer în imnul său, conform lui Hesiod, Afrodita se naşte din marea fecundată de către Uranus, ale cărui organe genitale au fost tăiate şi aruncate în apă de Cronos. Zeiţă greacă a frumuseţii şi a iubirii, Afrodita se mărită cu zeul făurar Hefaistos, însă are legături ilegitime şi cu Ares, Hermes sau Dionysos. Aceasta dă naştere mai multor copii, printre care lui Eros, zeul iubirii, şi lui Priap, zeul fertilităţii.

Triumful lui Venus (detaliu), Frangois Boucher, 1740.

Frumos ca Apollo

Apollo -sau Phoebus la romani – este cel mai frumos dintre toţi zeii. El străbate zilnic bolta cerească în carul său. Fiu al lui Zeus şi al lui Leto, fratele geamăn al zeiţei Artemis (în mitologia romană Diana, zeiţa vânătorii), el are la Delfi un oracol, la care o inspiră pe Pythia, de ale cărei profeţii ţinea seama întreaga ţară. Zeu al luminii, al înţelepciunii, al artelor, al muzicii şi al poeziei, Apollo îi îndrumă pe poeţi şi pe muzicieni, cântă la liră şi dirijează corul muzelor.

Marte atacă


Ares. Marte pentru romani – este fiul lui Zeus şi al Herei. Zeu al războiului şi al distrugerii, al lacrimilor şi al violenţei, excesiv şi uneori ridicol, Ares este detestat şi batjocorit de către toate zeităţile, inclusiv de către părinţii săi… Într-una dintre întâlnirile sale amoroase cu Afrodita, soţia lui Hefaistos, acesta din urmă le întinde o capcană celor doi îndrăgostiţi, prinzându-i într-o plasă cu ochiuri indestructibile şi arătându-i celorlalţi zei!

Zeiţa înţeleaptă


Atena, sau Minerva, s-a născut gata înarmată din ţeasta tatălui ei, Zeus, care nu a putut să-i refuze niciodată nimic. Zeiţă a războiului şi a înţelepciunii, protectoare a oraşelor, în special a Atenei, a meşteşugarilor şi a dascălilor, Atena este o sfătuitoare apreciată de ceilalţi zei, chiar dacă despre ea nu se ştie să fi avut vreo aventură amoroasă. Aceasta le sare în ajutor unor eroi ca Ulise sau Hercule, iar simbolurile sale, bufniţa şi creanga de măslin, au rămas reprezentative pentru civilizaţia greacă.

Plosca şi beţia


Bacchus pentru romani, Dionysos este zeul vinului şi al beţiei, al vegetaţiei, al teatrului şi al tragediei. De altfel, acesta este adesea reprezentat ca fiind însoţit de un alai de petrecăreţi, format din satiri, sileni şi bacante. Zeu rătăcitor, personaj imprevizibil şi derutant, gata oricând să se bucure de vreo orgie, Dionysos este, de cele mai multe ori, înfăţişat cu barbă, purtând o coroană de iederă, în urma relaţiei sale cu Afrodita se naşte Priap.

Dionysos ţinând în mâini un pocal şi un ciorchine de struguri.

Simbolul mărilor


Alături de Zeus şi Hades (zeul Infernului), Poseidon este unul dintre copiii lui Cronos şi ai Rheei. După înfrângerea titanilor, acesta primeşte stăpânirea asupra mărilor şi locuieşte, ţinând în mână un trident, într-un palat pe fundul oceanului. Întrucât el este cel care stârneşte furtuni şi dezlănţuie cutremure, este adesea invocat de marinarii care vor să se asigure că primesc binecuvântarea zeului. Răzbunător din fire, Poseidon îl urmăreşte pe Ulise în drumul de întoarcere spre casă după Războiul Troian, deoarece acesta i-a stârnit mânia când l-a orbit pe ciclopul Polifem, fiul său, scoţându-i unicul ochi.

 

Egipteanul


Osiris reprezintă figura centrală a Egiptului Antic şi simbolizează învierea. În vremurile când domnea pe Pământ, i-a învăţat pe oameni tainele agriculturii, viticulturii şi ale artelor. Împins de gelozie, fratele său Seth l-a ucis şi l-a tăiat în bucăţi. Isis, sora şi soţia sa, a adunat bucăţile, refăcându-i astfel trupul, pe care l-a readus la viaţă cu ajutorul zeului şacal Anubis. Ea s-a unit cu Osiris pentru ca apoi să-i dea naştere lui Horus, zeul şoim, ai cărui ochi reprezintă soarele şi luna.

Paznicul morţilor

Anubis. Zeul funerar al Egiptului faraonic, este reprezentat ca un şacal aşezat pe burtă. Ajutând-o pe Isis să-i refacă trupul lui Osiris, el foloseşte pentru prima dată practica mumificării. După întâmpinarea morţilor şi purificarea trupurilor lor, Anubis „cântăreşte inima” acestora, evaluând valoarea lor morală.

Anubis, zeul îmbălsămător.

La originea lumii – a zecea dintre cele mai importante 10 zeităţi antice


„Cel ascuns”, „Cel nevăzut”, zeul egiptean Amon este asociat indisolubil cu oraşul Teba. În prima zi, luând forma unei gâşte, zeul a ouat oul primordial. De atunci, acest zeu este reprezentat nu sub forma sa, dat fiind că aceasta este necunoscută, ci, mai degrabă, ca un faraon ce poartă pe cap o coroană cu pene.

Informații suplimentare puteți găsi și aici.

Zapping prin cultura generală, Editura Rao, Isabelle Fougère