Cele mai importante 10 tipuri de organisme vii

0
379

Prezente peste tot

Dintre cele mai importante 10 tipuri de organisme vii, bacteriile, aceste organisme unicelulare microscopice sunt cele mai vechi fiinţe vii. Ele se reproduc cu o viteza uluitoare prin simpla diviziune a celulei şi colonizează toate mediile, în special solurile, unde reciclează resturile organice. Unele bacterii trăiesc, de asemenea, în simbioză cu „gazde”: plante, ciuperci, animale, organe, cum ar fi Escherichia Coli în intestinele noastre. Astăzi sunt cunoscute peste 10 000 de specii de bacterii.

Amibe şi parameci


Al doilea dintre cele mai importante 10 tipuri de organisme vii este reprezentat de protiste.
Există aproape 70 000 de specii ale acestor fiinţe unicelulare microscopice, din care fac parte paramecii şi amibele. Prezente peste tot în lumea acvatică, acestea au un rol ecologic major, constituind, mai ales, o mare parte din plancton. Asemenea bacteriilor, protistele asigură epurarea apei sau reglarea concentraţiei de C02 însă, în egală măsură, acestea se pot dovedi şi patogene: de exemplu, Ptasmodium falciparum este cauza malariei.

Plămânii lumii

Al treilea tip dintre cele mai importante 10 tipuri de organisme vii este reprezentat de plante. Arbori, muşchi, flori, alge… toate plantele au un numitor comun: conţin clorofila, un pigment care le conferă culoarea verde şi le permite, mai ales, să asimileze energia luminoasă a soarelui pentru a capta dioxid de carbon şi a elibera oxigen. Acest fenomen, fotosinteza, a permis atmosferei terestre să se oxigeneze şi a favorizat astfel apariţia vieţii acum 540 de milioane de ani.


Cele cinci regnuri ale lumii vii (de la stânga la dreapta): ciupercile, plantele, animalele. Sus, protistele şi monerele (precum bacteriile).

O categorie foarte amplă

Al patrulea tip dintre cele mai importante 10 tipuri de organisme vii este grupa nevertebratelor. Singurul numitor comun al nevertebratelor este lipsa unei coloane vertebrale. Există mai bine de un milion de specii foarte variate: moluştele (caracatiţa), crustaceele (crabul), insectele, însă şi arahnidele (păianjenii), echinodermele (steaua-de-mare), bureţii şi anelidele (viermii). Oamenii de ştiinţă consideră astăzi că marea lor diversitate nu mai permite catalogarea tuturor acestor animale într-o singură grupă, deci au trebuit să le împartă în categorii precum cele de mai sus.

Paraziţi sau… mâncare

Al cincilea tip dintre cele mai importante 10 tipuri de organisme vii – ciupercile, sunt formate dintr-o reţea de filamente, fără rădăcină, tulpină sau frunze, şi se reproduc cu ajutorul sporilor. Deşi mult timp au fost incluse în categoria plantelor ca urmare a structurii celulelor lor, acestea sunt diferite şi nu realizează fotosinteza. Ciupercile formează un grup de o varietate extrema, mergând de la specii microscopice la organisme de câteva kilograme. Ele colonizează toate mediile terestre şi acvatice şi reciclează materia organică moartă. Colonizând organismele vii – precum plante (Oïdium), animale (Cordyceps, Beauveria Bassiana), fiinţe umane (Candida albicans) -, anumite ciuperci, aşa-zise „parazite”, provoacă tot felul de boli.
Altele, precum trufa, sunt un deliciu pentru gastronomi!

Un criteriu: alăptarea

Al șaselea tip dintre cele mai importante 10 tipuri de organisme vii este grupa mamiferelor. Capacitatea lor de a alăpta este una dintre principalele caracteristici ale mamiferelor. Acestea
Sunt o clasă de vertebrate, a căror piele este acoperită de blană (cu excepţia cetaceelor) și sunt, în cea mai mare parte a lor, vivipare. De la balenă la leu, la om și până la liliac, toate mamiferele au gură, dinţi, un aparat digestiv şi plămâni. Primele mamifere au apărut în Terțiar, acum 65 de milioane de ani.
Astăzi există 5 400 de specii.

Animale cu pene

Al șaptelea tip dintre cele mai importante 10 tipuri de organisme vii sunt păsările. Cel mai caracteristic element pentru păsări este pana. Descendente uimitoare ale dinozaurilor, numărând 9 000 de specii foarte variate, pasările au, printre altele, şi alte elemente comune: un cioc, aripi şi capacitatea de a depune ouă. Exceptând câteva specii precum pinguinul şi ratitele struţul, pasărea emu…), toate păsările au capacitatea de a zbura. Păsările populează toate mediile, de la oceane până la păduri ecuatoriale şi deşerturi.

Ieşirea din apă

Al optulea tip dintre cele mai importante 10 tipuri de organisme vii este reprezentat de  amfibieni. Istoria amfibienilor a început cu aproximativ 350 de milioane de ani în urmă. Pentru a supravieţui rarefierii cantităţii de oxigen din apă, anumiţi peşti au dezvoltat organe ce le-au permis să caute aerul la suprafaţă. Aceşti amfibieni primitivi, care semănau cu nişte salamandre uriaşe, au renunţat treptat la solzi. Pentru a putea reţine apa, pielea lor secretă un mucus.
Astăzi se cunosc mai bine de 3 600 de specii de amfibieni, împărţite în 28 de familii. Anurele îşi pierd coada la maturitate. Ele formează grupul cel mai numeros, acela al broaştelor râioase şi al broaştelor de copac (în jur de 3 000 de specii). Urodelele sunt „amfibieni cu coadă”, precum salamandrele şi tritonii (în jur de 400 de specii). Apodele sunt animale lipsite de picioare, asemănătoare şerpilor (200 de specii).

În apă


Al nouălea tip dintre cele mai importante 10 tipuri de organisme vii este reprezentat de vertebrate. Primele vertebrate apărute pe Pământ acum peste 500 de milioane de ani, peştii, numără mai bine de 24 000 de specii. Aceştia respiră prin branhii, organe de respiraţie sub formă de lamele, parcurse de vase de sânge, situate de o parte şi de alta a capului. Peştii au înotătoare susţinute de nişte oase mai mult sau mai puţin rigide: înotătoarele pereche (poziţionate pe pectorali, torace şi în zona pelviană, în principal pe abdomen, însă cu o poziţie variabilă), înotătoarele nepereche (dorsale, anale şi mai ales caudale, coada fiind principalul organ locomotor la majoritatea speciilor). Corpul este acoperit de solzi, având o structură dentară (peşti cartilaginoşi), sau cu un strat mai subţire sau mai gros de smalţ (în cazul peştilor osoşi).

Aceste animale care se târăsc…

Al zecelea tip dintre cele mai importante 10 tipuri de organisme vii, reptilele nu mai sunt considerate o grupă cu un singur strămoş comun (monofiletică). Bazându-se pe numeroasele puncte comune ale anatomiei lor cu cea a păsărilor, reptilele sunt cuprinse, împreună cu păsările, în clasa Sauropsidelor. Astfel, se împart în patru grupe: chelonienii (țestoasele), scuamoasele (şopârlele şi şerpii), rinocefalele (reprezentate doar prin sphenodon [sau tuatara, numită şi Hatteria]) şi crocodilienii (clasaţi împreună cu păsările în grupa archosaurienilor). În era secundară, reptilele erau reprezentate, în egală măsură, prin forme terestre (dinozaurii), aeriene nlerozaurii) şi marine (ichtiosaurii, plesiosaurii), ce puteau ajunge uneori la dimensiuni colosale.

Informații suplimentare puteți găsi aici.

Zapping prin cultura generală, Editura Rao, Isabelle Fougère