Cele mai importante 10 figuri ale antichităţii

Călcâiul lui Ahile

Primul dintre cele mai importante 10 figuri ale antichităţii – Ahile este fiul lui Peleu, rege al mirmidonilor, şi al nereidei Thetis. Pe când era doar un prunc, Ahile este scăldat în apele Styxului de mama sa, care speră ca astfel să-l facă invincibil. Însă, ţinându-l de călcâi, apa sacră nu atinge şi această parte a corpului, care rămâne veşnic vulnerabilă. Astfel, în timpul asediului cetăţii Troia, când acest arcaş desăvârşit este atins la călcâi de o săgeată otrăvită, Ahile este rănit mortal.

Tragedia atrizilor

Agamemnon, rege al cetăţilor Micene şi Argos, îi conduce pe ahei în timpul Războiului Troian. Pentru a se asigura că primeşte binecuvântarea zeiţei Artemis, conducătorul dinastiei Atrizilor o sacrifică pe fiica sa, Ifigenia. La întoarcerea sa, lui Agamemnon îi este tăiat gâtul de către soţia lui, Clitemnestra, ajutată de amantul ei, Egist. Electra şi Oreste, cei doi copii ai lui Agamemnon, vor răzbuna moartea tatălui lor ucigându-şi mama.

Devoratorul de copii

Fiu al lui Uranus şi al Geei, Cronos este un titan care face parte din prima generaţie de zei din Olimp. Înainte de a prelua puterea şi de a se căsători cu sora sa, Rhea, Cronos îl castrează pe tatăl său, Uranus, care îl ţinea prizonier în sânul mamei sale. Apoi, acesta îşi devorează propriii copii, cu excepţia lui Zeus, pe care Rhea îl ascunde şi care, mai târziu, se va sui pe tronul Olimpului, obligându-l pe Cronos să-i scuipe afară pe fraţii şi pe surorile sale, Poseidon, Hades, Hera, Demetra şi Hestia.

Cronos devorându-şi unul dintre copii, Francisco Goya, aprox. 1820.

 

Castor şi Polux, gemenii îndemânatici

Fraţii dioscuri sunt copiii de nedespărţit ai muritoarei Leda. În timp ce Castor este fiul lui Tindar, rege al Lacedaemoniei şi soţ al Ledei, Polux este fiul lui Zeus. Gemenii i se alătură lui lason, în expediţia Argonauţilor, în căutarea Lânii de aur. Cu acest prilej, Polux se remarcă drept un luptător abil, iar Castor, un îndemânatic dresor de cai. La Roma, unde încă mai pot fi văzute ruinele unui templu care le era închinat, aceşti zei gemeni erau obiectul unui adevărat cult pentru sportivi şi călăreţi deopotrivă.

Epopeea lui Ghilgameş

De origine mesopotamiană, Ghilgameş este eroul uneia dintre cele mai vechi epopei din lume (secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea î.Hr.). După ce a fost sfidat de o fiinţă sălbatică şi violentă pe nume Enkidu, acesta îl îmblânzeşte şi devin prieteni. Împreună, cei doi înfruntă o mulţime de pericole, printre care chiar şi furia zeiţei Iştar. La moartea prietenului său, Ghilgameş coboară pe fundul oceanului în căutarea „ierbii tinereţii şi nemuririi”. Când, în cele din urmă, un şarpe îi fură iarba, eroul se resemnează în faţa faptului că oamenii sunt muritori.

 

Cele 12 munci ale lui Heracle

Heracle este fiul nelegitim al lui Zeus şi al lui Alcmene, o muritoare urmărită de mânia şi gelozia Herei. Aceasta din urmă îi ia minţile lui Heracle, provocându-i un acces de nebunie în care îşi omoară femeia şi copiii, iar oracolul din Delfi îl condamnă la penitenţă în slujba lui Euristeu, care îl supune la 12 munci, considerate imposibil de realizat. Printre acestea, Heracle trebuie să ucidă leul din Nemeea, hidra din Lerna şi păsările de pe lacul Stymfal, să captureze căprioara cu picioare de aramă şi cu coarne de aur, mistreţul din Erimant şi să cureţe grajdurile lui Augias… Din pricina acestor munci, Heracle devine o zeitate solară şi este venerat atât ca erou, cât şi ca zeu, simbolizând întruchiparea forţei şi curajului.

Cerber capturat de Heracle, gravură de Heinrich Aldegrever.

 

Narcis cel narcisist

Fiu al râului Cephios, Narcis se îndrăgosteşte de propria imagine oglindită în apa unei fântâni. Sfârşit de durerea că nu poate să-şi ostoiască patima iubirii pentru el însuşi, Narcis se prăpădeşte încet. în locul trupului fără suflare, pământul se acoperă cu flori albe şi delicate, numite narcise…

Complexul lui Oedip

După ce descoperă că a împlinit prezicerile Oracolului, ucigându-l pe Laios, tatăl său, şi căsătorindu-se cu mama sa, Iocasta, Oedip, rege al cetăţii Teba, îşi scoate ochii şi se osândeşte la o viaţă rătăcitoare, în sărăcie. Antigona, fiica născută în urma incestului, îl însoţeşte credincioasă în pribegia sa. Întoarsă la Teba, unde domneşte unchiul său Creon, Antigona îşi găseşte cei doi fraţi, pe Eteocle şi Polinices, pieriţi unul de mâna celuilalt. Ea se opune deciziei regelui de a nu-l îngropa pe Polinices, drept care Creon porunceşte să fie închisă, iar Antigona se spânzură.

 

Perseu şi monştrii

Perseu este fiul lui Zeus şi al nimfei Danae. Ctitor legendar al cetăţii Micene, Perseu îndeplineşte cel mai curajos act de vitejie când o decapitează pe Medusa. Din sângele celei care pietrifică pe orice îndrăzneşte să o privească în ochi se naşte Pegas, calul înaripat care-l ajută pe erou să fugă. În Etiopia, Perseu o salvează pe prinţesa Andromeda, care fusese legată pe o stâncă spre a fi mâncată de un monstru marin, şi apoi se însoară cu ea.

Medusa, una dintre cele trei Gorgone, cea căreia Perseu i-a tăiat capul.

 

Cei 10 sori al lui Yi – al zecelea dintre cele mai importante 10 figuri ale antichităţii

Personaj mitic al Antichităţii chineze, asemănător cu eroul grec Heracle, Yi este un arcaş desăvârşit.

El primeşte de la împăratul Yao misiunea de a goni cei nouă sori răsăriţi pe cer în timpul domniei sale. Yi reuşeşte astfel să salveze ţara de secetă şi primeşte drept răsplată elixirul nemuririi. Însă, după ce preia puterea, acesta se transformă într-un monarh tiranic şi violent.

Informații suplimentare puteți găsi și aici.

Zapping prin cultura generală, Editura Rao, Isabelle Fougère