Cele mai importante 10 date din medicină

0
142
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

Primele schiţe anatomice ale lui Leonardo Da Vinci

Prima dintre cele mai importante 10 date din medicină – în 1487, în urma disecţiilor pe cadavre pe care le efectuează în cadrul şcolilor de anatomie, Leonardo da Vinci se lansează în proiectul unui tratat de anatomie ilustrat, din care ne-au parvenit numeroase planşe. El îşi propune să reprezinte nu doar aspectul muşchilor şi al organelor, ci să evidenţieze şi funcţionarea lor. În pofida câtorva greşeli, lui da Vinci i se datorează descoperiri majore, precum rolul inimii în circulaţia sangvină sau funcţia anumitor muşchi.

Inventarea periuţei de dinţi

Anul 1498. Periuţa de dinţi, în forma pe care o cunoaştem astăzi, cu un braţ din lemn sau os şi fire de păr de mistreţ, a fost inventată de chinezi. Însă în Europa, unde nu se folosea decât o bucată de cârpă, periuţa de dinţi nu a fost folosită până în secolul al XVI-lea, rămânând considerată un accesoriu de lux până în secolul al XlX-lea.

Prima cezariană, făcută de Nufer

În 1500 a fost efectuată prima cezariană pe o femeie în viaţă, însă nu de un medic, ci de un castrator de porci elveţian, pe numele său Jacques Nufer.
Pe parcursul secolului al XVI-lea s-au făcut mai multe astfel de operaţii, însă medicii erau reticenţi în cazul operaţiei de cezariană, care încă se solda cu moartea a cinci paciente din şase. Abia în secolul al XlX-lea, când s-au pus bazele asepsiei şi anesteziei, această tendinţă s-a inversat şi practica s-a banalizat.

André Vésale şi funcţionarea inimii


În 1848, anatomistul flamand André Vésale publică în lucrarea De humani corporis fabrica (Despre structura corpului omenesc), un studiu despre sistemul cardiac, în care demonstrează că nu există legătură între jumătatea stângă şi jumătatea dreaptă a inimii, îndoindu-se de credinţele medicale ale epocii sale, Vésale trebuie să înfrunte ostilitatea celorlalţi colegi ai săi, dar şi pe a Bisericii. Cu toate acestea, el devine chirurgul lui Carol Quintul I şi faima sa se răspândeşte în toată Europa.

Prima amputare cu ligatură, realizată de Ambroise Paré


Anul 1552. Chirurg al regilor Franţei şi părinte al chirurgiei moderne, Ambroise Paré s-a remarcat prin înlocuirea tradiţionalei cauterizări a rănilor cu un fier înroşit cu ligatura arterelor, făcută în urma amputărilor. Umanist desăvârşit, acesta a fost renumit mai ales pentru consideraţia cu care îşi trata pacienţii, indiferent de originea lor socială sau de confesiunea religioasă a acestora. De altfel, Paré a elucidat numeroase dileme medicale şi anatomice, publicând, printre altele, în 1545, lucrarea Metodă de tratare a plăgilor provocate de archebuze sau de alte arme de foc.

Prima descriere a holerei, făcută de Garcia de Orta

Garcia de Orta, medic şi botanist portughez, publică lucrarea Coloquios dos simples he drogas e cousas mediçunais da India[…] (Discuţii pe tema drogurilor şi medicamentelor simple din India…]), primul tratat de medicină tropicală, în care descrie pentru prima dată holera şi face referire la metode terapeutice până atunci necunoscute. Moare în 1568, victimă a Inchiziţiei.

 

Prima încercare de clasificare a plantelor, de către Andrea Cesalpino

În 1583, botanistul şi medicul toscan Andrea Cesalpino, unul dintre primii care au înţeles principiul circulaţiei sangvine, publică la Florenţa lucrarea De plantis libri XVI, prima încercare de clasificare a 1 500 de specii botanice, descriind-o pe fiecare. El se apleacă, mai cu seamă, asupra organelor de reproducere ale plantelor, a căror sexualizare o demonstrează, considerând că elementul de bază al clasificării îl reprezintă specia, ea însăşi determinată chiar prin principiul de reproducere.

Prima descriere a sistemului circulator sangvin

Anul 1628. Deşi Andrea Cesalpino a înţeles principiul circulaţiei sangvine, medicul englez William Harvey a fost primul care descrie legile şi principiile sistemului circulator.
Ca urmare a unor experimente pe oameni şi pe animale, acesta îşi publică descoperirile într-o lucrare intitulata Exercitatio Anatomica de Motu Cordis et Sanguinis in Animalibus.

Descoperirea spermatozoizilor

În 1678 , omul de ştiinţă olandez Antoni van Leeuwenhoek anunţă Societatea Regală din Londra că acele creaturi minuscule pe care le-a observat în spermă, cu ajutorul microscopului, joacă, după el, un rol major în procesul de fecundare. Însă observaţiile sale vin în contradicţie cu tezele promovate de marii savanţi ai epocii sale. Cu toate acestea, nu se îndoieşte că timpul avea să-i dea dreptate…

Descrierea de căpătâi a gutei

În 1683, Sydenham, un medic englez, realizează prima descriere precisă a gutei. El îşi bazează observaţiile pe studii clinice, pentru descrierea unei boli cronice cunoscute încă din Antichitate, care provoacă distrugeri articulare, dar şi insuficienţe renale. Premisele sale nu sunt chiar inovatoare, dar servesc drept punct de plecare pentru tratamentele practicate în anii următori. Mai târziu, Sydenham descrie cu aceeaşi meticulozitate şi alte boli precum variola, rujeola sau scarlatina.

 

Informații suplimentare puteți găsi și aici.

Zapping prin cultura generală, Editura Rao, Isabelle Fougère