Bunica te învaţă multe lucruri esenţiale despre viaţă aşa că ai face bine să o asculţi.
Se spune că „cine nu are bunici să îşi cumpere” pentru că un bunic este precum o comoară. Îşi iubeşte necondiţionat nepoţii şi îi învaţă numai lucruri bune. Sunt lecţii de viaţă pe care părinţii nu le pot da copiilor şi nu pentru că nu ar vrea şi pentru că nu au experienţa şi maturitatea necesară.
Norocul meu că am o bunică tare de treabă şi îmi mai dă câte un sfat din când în când, uneori fără să îşi dea seama ce impact au vorbele ei şi ce pot eu învăţa de acolo.
De câte ori mergeam pe la bunica mea îi promiteam că o să vin mai des şi că data viitoare o să am mai mult timp să stăm de vorbă şi să îmi povestească cum era ea la vârsta mea, cum erau oamenii de atunci, cum era societatea, la ce visa ea cu adevărat. Bineînţeles că nu mă ţineam de cuvânt şi preferam să ies cu prietenii decât să merg la bunica, chiar dacă acolo îmi găseam liniştea şi mă relaxam aşa cum nu o făceam nicăieri.
De fiecare dată bunica îmi spunea: „Nu ai făcut aşa cum ai promis, iar ai venit şi eşti pe fugă, nici nu am timp să mă uit bine la tine. Învaţă să îţi respecţi promisiunile pentru ca cei din jur să aibă încredere în tine şi să te respecte”şi eu îi spuneam că am treabă, că muncesc mult şi că sunt obosită.
Acum, când bunica nu mai este în putere aşa ca altă dată, regret că nu am petrecut mai mult timp cu ea când am avut ocazia.
Fii disciplinată
Învăţată ca la mama acasă, să îmi arunc hainele prin toată casa şi ca prin minune să le găsesc mereu la locul lor, aşa procedam şi la bunica. Într-o zi, sătulă să tot îmi spună că nu e frumos ce fac şi că ar trebui să îmi strâng lucrurile, mi le-a adunat pe toate şi mi le-a ascuns atât de bine încât nu le-am mai găsit şi mi-a spus că le-a dat unor persoane amărâte pentru că eu nu aveam grijă de ele.
Tot atunci mi-a spus că trebuie să învăţ să fiu disciplinată în tot ceea ce fac pentru a ajunge acolo unde îmi doresc. Să am o casă curată aşa ca a mamei mele, să am ordine în gânduri şi în tot ceea ce vreau să fac.
Respectă-ţi şi iubeşte-ţi familia
Asta este o lecţie pe care am învăţat-o indirect de la bunica mea. Nu mi-a spus niciodată că trebuie să îi iubesc pe ai mei ca pe ochii din cap pentru că a văzut că sunt tot ce am mai bun pe lume şi că îi respect mai mult decât pe oricine.
Am văzut la ea cum îşi strânge copii alături de sărbători sau când vrea să îi vadă pe toţi la ea acasă. Îi e dor de zilele când alergau prin curte şi când îi chema la masă. Aşa mai face şi acum din când în când, şi pentru că familia s-a mărit, ea găteşte cât pentru tot satul şi nu are linişte până nu ne vede pe toţi că ne frecăm burţile după ce mâncăm.
Respectă-te pe tine
Şi prin asta înţeleg să am grijă de mine şi de imaginea mea. Să salut vecinii chiar dacă nu îi cunosc şi să încerc să ajut bătrânelele de pe stradă atunci când au nevoie. Mereu îmi spune să fiu respectuoasă şi să îmi ajut aproapele pentru că „din ce dai, Dumnezeu îţi dă”, este o vorbă pe care mereu o să mi-o amintesc.
Ai încredere în tine
Bunica mă încurajează să fac tot ceea ce îmi trece prin cap pentru că aşa capăt experienţa, sau cum spune ea „aşa mă coc” adică mă pregătesc pentru viaţă. Îmi spune să am încredere în mine şi în forţele mele pentru că dacă muncesc cu siguranță o să reuşesc să fac ce îmi doresc.
Sursa: 9am.ro
Jurnal Spiritual
