Cele 10 minuni ale artei gotice

0
125

Mormântul regilor

Prima dintre cele 10 minuni ale artei gotice – Bazilica Saint-Denis este una dintre primele capodopere în stil gotic. Deambulatoriul dublu, acoperit cu ogive la est, prin aspectul său maiestuos şi luminozitatea sa, este una dintre primele manifestări ale artei gotice. Construcţia bazilicii, necropolă a regilor Franţei, a fost concepută de vizionarul abate arhitect Suger: fusese iluminat de o mistică simbolică, asemenea modului în care deschiderile din naos îngăduie accesul luminii. Pe faţadă, douăzeci de statui mari ale unor regi, regine, preoţi şi patriarhi îi întâmpină pe credincioşi.

Cea mai mare catedrală din Franţa

Catedrala Notre-Dame de Chartres, cea mai mare catedrală din Franţa, a fost ridicată în numai 30 de ani: cupolele sale, care se înalţă 37 de metri deasupra solului, statuarul şi cei 2000 de metri pătraţi de vitralii cu rozete splendide, toate fac din ea unul dintre cele mai armonioase exemple de artă gotică clasică. Folosirea arcadelor pentru a susţine cupolele catedralei a servit drept model edificiilor ulterioare. Pe suprafaţa naosului se conturează un labirint, simbol medieval enigmatic, ce reprezintă călătoria pelerinului către Ierusalimul celest.

Comoara din York

Aflată în nordul Marii Britanii, Catedrala din York este cea mai mare construcţie gotică din Europa de Nord. Cele 117 panouri pătrate povestesc despre Facerea lumii şi Apocalipsă, formând lucarna „din est”, care este de mărimea unui teren de tenis. De asemenea, catedrala mai adăpostește frumoase exemple de vitralii, din sticlă alb-gri pictată.

Palatul din sticlă

Sainte-Chapelle a fost construită din porunca regelui Ludovic al IX-lea (viitorul Ludovic cel Sfânt) în incinta palatului din Île de la Cité, din Paris. Destinată adăpostirii relicvelor aduse din Ţara Sfântă, acest adevărat giuvaier, în stil gotic reionant, reuşeşte să renunţe la aproape toţi pereţii din piatră şi să-i înlocuiască prin vitralii, conferind construcţiei aspectul unui glob de sticlă. Pereţii povestesc, în lumină şi culoare, Facerea lumii, Apocalipsa și viaţa lui Hristos.

Biserica Încoronării

Westminster Abbey a fost începută în preajma anului 1065, reconstruită de Henric al lll-lea în secolul al Xlll-lea şi trecută pe lista clădirilor protejate de Unesco în 1987. Naosul îngust şi înalt de 30 de metri al abaţiei londoneze a constituit locul unor diverse ceremonii, festive şi funerare. Aici încă sunt încoronaţi şi înmormântaţi şi astăzi regii şi reginele britanice. în capela lui Henric al Vlll-lea se poate admira un stil gotic perpendicular, tipic britanic, ale cărui bolţi dispuse în evantai sparg verticalitatea liniilor arhitecturale.

Turnurile din Köln

Lucrările la catedrala din Köln încep în 1248 şi sunt încheiate abia în 1880. Cu cele cinci naosuri ale sale, lungi de 144 de metri, şi cu o faţadă flancată două turnuri înalte de peste 157 de metri, aceasta este una dintre bisericile gotice cele mai mari din lume. Construită şi împodobită după modelul catedralelor de la Amiens şi Beauvais, şi această catedrală îşi întâmpină vizitatorii cu nişte încântătoare porţi din stejar şi vitralii din sticlă policromă, care formează cea mai frumoasă serie de acest gen din Europa. Clădirea este trecută pe lista vestigiilor protejate de Unesco din 1996.

Îngerul care surâde în Reims

Notre-Dame de Reims. Surâsul îngerului care păzeşte portalul din nord a devenit emblematic pentru stilul gotic clasic, însă acesta nu este singurul: alte 2302 chipuri împodobesc catedrala. Bombardată şi incendiată în timpul Primului Război Mondial, catedrala a făcut, după încheierea păcii, obiectul unui amplu program de reconstrucţie.

Îngerul care surâde, de la catedrala din Reims, numit astfel încă din Primul Război Mondial.

Bocitorii lui Filip al ll-lea

Monumental şi expresiv, Mormântul lui Filip al ll-lea cel îndrăzneţ (astăzi adăpostit de palatul ducilor de Burgundia, de la Dijon) este compus dintr-o sculptură de alabastru de o fineţe excepţională, realizată în mare parte de artistul olandez Claus Sluter la sfârşitul perioadei gotice. Un cortegiu de bocitori, înveşmântaţi în mantii cu falduri grele şi ale căror chipuri exprimă durerea şi speranţa, înconjoară mormântul.

Capodopera Veneţiei

Porticul de la Ca’ D’ Oro se deschide înspre Canal Grande al Veneţiei, iar logiile dantelate în piatră fac din acest palat unul dintre cele mai frumoase edificii caracteristice stilului gotic ornamentat veneţian. „Casa de aur” a fost construită pentru un bogat procuror din San Marco, Mario Contarini, şi marchează, în special prin colonada aflată la nivelul apei din Canal Grande, trecerea către Renaştere Astăzi, acest edificiu adăposteşte un bogat muzeu de artă veneţian.

Inimă largă – a zecea dintre cele 10 minuni ale artei gotice

Jacques Coeur, (fr. coeur= inimă), argintarul lui Carol al Vll-lea, la început negustor şi apoi om  de stat de prim rang, a dispus construirea, la Bourges, a Palatului Jacques Coeur (Hôtel de la Chaussée), o perlă a arhitecturii gotice târzii. Caracterizat printr-o multitudine de ferestre, cu o fațadă alcătuită din colonete şi sculpturi în piatră albă, palatul reflectă clar influenţe italiene. Căzut în dizgrație în 1451, Jacques Coeur nu a ajuns nicicând să locuiască aici.

Informații suplimentare puteți găsi aici.

Zapping prin cultura generală, Editura Rao, Isabelle Fougère