Cele 10 invenţii care au schimbat istoria

0
78

Și maşinăriile au înlocuit omul

Prima dintre cele 10 invenţii care au schimbat istoria  aparține inventatorului francez Jospeh Marie Jacquard, căruia îi datorăm primul război de ţesut semiautomat. La puţin timp după 1800, inspirându-se din lucrările lui Bouchon, Falcon şi Vaucanson, Jacquard dă formă definitivă sistemului de selectare a firelor pentru urzeală printr-un program înscris pe o serie de cartoane perforate. Graţie acestui dispozitiv, utilizat şi astăzi sub numele de războiul de ţesut Jacquard, un singur muncitor putea realiza stofele cu desenele cele mai complicate la fel de uşor ca pe o stofă într-o singură culoare.

După placul „zânei electricitate”


Inventarea bateriei i se datorează italianului Alessandro Volta, care, la începutul secolului al XlX-lea, studiază mişcările generate în membrele unei broaşte prin interpunerea unui arc metalic între două părţi diferite ale corpului. Acesta observă că mişcările convulsive ale broaştei se obţin doar dacă se foloseşte un arc compus din două metale distincte; ulterior, în 1793, Volta stabileşte „seria de tensiuni” pentru diferite metale. Astfel, acesta suprapune discuri de cupru şi de zinc, alternându-le între ele, şi separând cuplurile cu rondele de postav îmbibate în soluţie salină. Aparatul astfel alcătuit, asemănător cu un condensator care se reîncarcă în mod constant din el însuşi, generează, pentru prima oară, un curent electric continuu. Aşadar, la începutul anilor 1800, Volta inventează „bateria” electrică.

Lumini deasupra oraşului


Înainte de a ajunge „la toate etajele”, gazul de iluminat îşi începe mai întâi aventura în stradă, în octombrie 1801, la hotelul Seigneley, din Paris, inginerul francez Philippe Lebon realizează prima demonstraţie publică cu gaz de iluminat. Un an mai târziu, graţie lui William Murdock, experienţa este repetată la Londra. Gazul folosit de Lebon este obţinut pe baza distilării lemnului, însă, dat fiind că gazul folosit de Murdock, procesat din cărbune, era mult mai ieftin, acesta va fi, în cele din urmă, folosit pentru iluminarea oraşului pe toată durata secolului al XlX-lea.

În ascultarea inimii


Inventarea stetoscopului îi este atribuită lui René Laennec. La început era doar un con de lemn, pe care practicianul îl lipeşte cu pavilionul de suprafaţa corpului, pentru a ausculta, lipindu-şi urechea de o placă metalică situată la cealaltă extremitate a instrumentului. Astfel, medicul francez creează această auscultare „mediată”, diferită de auscultarea „nemijlocită”, în care medicul îşi lipeşte capul direct de pieptul pacientului.


Laennec auscultând, în faţa elevilor săi, un bolnav de tuberculoză.

„Captarea realităţii”

Fotografia.
Până în 1826, redarea unei imagini pe o foaie de hârtie acoperită cu un strat de nitrat de argint nu este decât temporară, imaginea înnegrindu-se la scurtă vreme după expunerea ei la lumină. Soluţia apare graţie eforturilor depuse de un litograf francez, Joseph Nicéphore Niépce, care obţine primul negativ din istorie, în 1816, cu ajutorul unei foi de hârtie activate cu clorură de argint, însă Niépce nu reuşeşte să developeze imaginea pozitivă; abia în 1826 face prima fotografie, Vedere din Gras: o perspectivă emoţionantă a casei părinteşti, realizată prin acoperirea unei plăci din staniu cu bitum de Iudeea.

Prima fotografie realizată de Niépce, în 1826.

Cusutul acasă


Primele mașini de cusut sunt invenţia unui croitor francez, Barthélemy Thimonnier, care cercetează problema cusutului mecanic încă din 1825. În 1830, acesta pune la punct o maşină care poate fi folosită în scop comercial. Numită „cu punct din lănţişor”, maşina realizează nişte puncte care prezintă o serie de bucle întrepătrunse, asemenea zalelor unui lanţ. Maşinile au continuat să fie îmbunătăţite până în 1850, când Isaac Singer propune un nou model.

Întrebuinţările electricităţii


Primul telegraf utilizabil este cel inventat de Chappe, inaugurat între Paris şi Lille în 1794, şi care foloseşte braţe mobile urmărite cu luneta la fiecare staţie releu. În 1837, americanul Morse face demonstraţia primului telegraf electric practic, care, după o serie de îmbunătăţiri, începe să fie întrebuinţat, cu o mare răspândire, în Statele Unite şi apoi în Europa. După 1850, apare telegraful cu imprimare, mult mai rapid şi mai sigur.

Începuturile igienei alimentare


Aplicând rezultatele cercetărilor sale asupra microorganismelor în procesul de conservare a alimentelor, Louis Pasteur împrumută numele său metodei de pasteurizare. Observând dezvoltarea fermenţilor care provoacă boli la vinuri, Pasteur descoperă că o scurtă creştere a temperaturii acestora le protejează, fără să le altereze. Drept urmare, pasteurizarea industrială este promovată de Pasteur, care este interesat de echipamentele propice „pasteurizării” unor mari cantităţi de lichide.

Obiectul secolului

Telefonul
Pe 14 februarie 1876, americanul de origine engleză Alexander Graham Bell depune cererea de brevet pentru un sistem de transmitere a vocii. Câteva ore mai târziu, compatriotul său Elisha Gray face la fel. Începând cu 1870, se fac cercetări pentru a transmite, simultan, mai multe mesaje pe aceeaşi linie a telegrafului, utilizând curentul alternativ, şi nu cel continuu, ceea ce va duce la inventarea telefonului.
Pe 10 martie, Bell realizează prima legătură telefonică din istorie, făcând să i se audă vocea într-un mod foarte clar de către asistentul său Watson. „Domnule Watson, veniţi aici, am nevoie de dumneavoastră.”

Vedere în interior:
explorarea corpului omenesc


Fizicianului german Wilhelm Conrad Röntgen i se datorează descoperirea razelor de natură necunoscută, capabile să penetreze incintele metalice şi să producă un proces de ionizare a aerului. Cu ajutorul acestor raze, ce vin să confirme descoperirile lui Hertz legate de natura undelor electromagnetice, botezate ulterior raze X, în lipsa altui nume, Rontgen realizează primele radiografii ale oaselor din interiorul corpului uman. Pentru această descoperire, care a deschis căile radiologiei, i se acordă, în 1901, Premiul Nobel pentru Fizică.

Prima legătură telefonică la distanţă, realizată de către Graham Bell între New York şi Chicago.

 

Informații suplimentare puteți găsi și aici.

Alte articole care v-ar putea interesa aici.

Zapping prin cultura generală, Editura Rao, Isabelle Fougère