Cei mai ingenioşi 10 savanţi

0
108

„Observa stelele şi, pe când privea către cer, a căzut într-o fântână.” (Platon)


Primul dintre cei mai ingenioşi 10 savanţi  – se știe că Thales din Milet a adus din Egipt şi Babilon cunoştinţe de algebră şi de geometrie, contribuind astfel la dezvoltarea în Grecia a acestor ştiinţe. Printre altele, el a făcut descoperiri legate de calculul proporţiilor. Se spune că, bazându-se pe acestea, Thales a reuşit să determine înălţimea unei piramide: a măsurat lungimea umbrei piramidei pe pământ, raportând-o la lungimea umbrei unui băţ. Lui i se datorează teorema care îi poartă numele: în orice triunghi, o dreaptă paralelă cu una dintre laturile triunghiului împarte celelalte două laturi în segmente proporţionale.

Originea lumii


Primul dintre cei mai ingenioşi 10 savanți ai antichității – Anaximandru a fost astronom şi filosof, de baştină tot din Milet. El a fost primul care a abordat teoria infinitului şi a răsturnat imaginea lumii ca spaţiu închis. A încercat, în egală măsură, să găsească explicaţii ştiinţifice pentru originea universului, dar şi pentru anumite aspecte legate de acesta.

„Totul este număr”

Pitagora a perceput lumea sub forma ei matematică, sufletul în dimensiunea lui nemuritoare şi cosmosul în armonia sa muzicală. Originar din Samos, Pitagora înființează o școală a cărei influență se va resimți cu precădere în sudul Italiei, apoi în Grecia: matematicianul a fost primul care a stabilit că numărul, esența tuturor lucrurilor, stă la baza gândirii. Pentru el, pătratul ipotenuzei unui triunghi dreptunghic este egal cu suma pătratelor celorlalte laturi.

O lume din atomi


Pentru Democrit, fondatorul teoriei atomiste, natura era alcătuită din vid și atomi, particule materiale invizibile, eterne şi neschimbătoare. Corpurile se nasc din combinații pe care le formează și dispar prin separarea acestora. Din teoriile lui vor deriva acelea ale lui Epicur și Lucrețius în secolul I î.Hr.

Părintele medicinei


Hipocrate a revoluţionat medicina modernă conferindu-i un statut propriu, independent de filosofie sau teurgie (magie albă), cu care era, până atunci, asociată. Acesta a dezvoltat examenul clinic, iar, ulterior, şi-a pus amprenta asupra practicii medicale instituind o etică – bazată pe respectul persoanei, indiferent din ce mediu provine, a voinței și autonomiei sale -, renumitul jurământ al lui Hipocrate, de regulă depus de medici în momentul susținerii examenului de licență.

Matematicianul Euclid

este autorul unei ample sinteze a matematicilor grecești: Elementele. În această lucrare, Euclid expune definiții, postulate şi axiome complexe. Conform uneia dintre axiome, care îi poartă de altfel și numele, printr-un un punct dintr-un plan nu se poate trece decât o singură paralelă la o dreaptă dată. Grație logicii și clarităţii demonstraţiilor sale, această lucrare a servit drept model pentru matematicieni timp de mai bine de două milenii.

Inventatorul numerelor prime


Ciurul lui Eratostene un procedeu care permite descoperirea tuturor numerelor prime mai mici decât întregul unui număr natural dat N. Această metodă constă în scrierea unei suite de numere întregi 1,2,3, 4, 5…, eliminarea tuturor multiplilor de 2, alţii decât 2, apoi a tuturor multiplilor de 3, alţii decât 3 etc. Ce rămâne este o listă formată doar din numere prime. De asemenea, Eratostene este cunoscut drept primul savant care a evaluat cu precizie lungimea circumferinţei Pământului.

„Evrica!” şi principiul lui Arhimede despre plutirea obiectelor

Descoperirile făcute de Arhimede în domeniul matematicii și al fizicii l-au făcut cunoscut drept una dintre figurile emblematice ale Greciei Antice. Geometrul a fost primul care a prezentat o metodă de aproximare a cifrei pi. în fizică, el este întemeietorul staticii solidelor şi al studiului flotabilităţii obiectelor. Cufundându-seîn apa de baie, a dedus că volumul unui obiect poate fi măsurat imersându-l complet în lichid, descoperire care l-a făcut să strige „Evrica!” (Am găsit!). Din această observaţie a dedus principiul care îi poartă numele şi care explică de ce unele obiecte pot pluti.

Cartograful

Ptolemeu este ultimul om de ştiinţă din Grecia Antică. Numele lui este asociat concepţiei antice asupra Cosmosului, conform căreia Terra tronează, nemişcată, în centrul universului. Pe lângă astronomie, Ptolemeu descoperă şi metode noi de reprezentare cartografică şi se remarcă în domenii la fel de variate precum trigonometria, optica, acustica, geografia şi astrologia.

O femeie de ştiinţă – a zecea dintre cei mai ingenioşi 10 savanţi

Hypatia studiază la la Atena şi face observaţii pe baza Elementelor lui Euclid. Geograf şi astronom deopotrivă, ea desenează hărţi şi confecţionează astrolabi. De o asiduitate de excepţie, într-o vreme în care femeile nu aveau acces la ştiinţă, ea preia conducerea şcolii neoplatoniciene şi este apoi arsă pe rug de creştini în anul 415.

Informații suplimentare puteți găsi și aici.

Zapping prin cultura generală, Editura Rao, Isabelle Fougère