Leacuri săseşti din Ardeal (I)

0
436

ceai din ardealO ceasca de ceai e mereu reconfortanta, insa ceaiurile au si rol medicinal. Transmise din generaţie în generaţie, leacurile de sănătate ale femeilor din satele săseşti din Ardeal reprezintă un tezaur inestimabil dar, din păcate, înstrăinat. Păstrate sute de ani, în lăzi pictate cu flori sau printre rufele din credent, presărate cu levănţică, reţetele sătencelor din Rotbav, Jibert, Ungra, Vurpăr sau Biertan au plecat în exil, odată cu stăpânele lor. Redescoperite şi publicate în reviste şi cărţi, astăzi ele se bucură de un interes deosebit în Germania, ţara de popas a saşilor transilvani.

Balonări

Balonările apar ca urmare a aerului închis în intestin, iar presiunea provocată de acesta este destul de dureroasă uneori.

TratamentulCeai de anason

– este leacul cel mai eficient (chiar şi pentru bebeluşi). Se toarnă 1/4 l de apă clocotită peste 1 linguriţă de seminţe măcinate ori zdrobite; se lasă să se infuzeze 10 minute (cu capac) şi se bea o ceaşcă de ceai după masă.

Efectul: Uleiurile eterice ale anasonului liniştesc crampele şi stimulează digestia mâncărurilor grase.

Bătături

Acolo unde creşte bătătura, s-a îngroşat stratul cornos al pielii, de obicei din cauza pantofilor care ne bat.

Tratamentul: Se aplică o felie de ceapă pe bătătură, până ce se desprinde „miezul” dureros, după care se ţin picioarele în apă caldă, se şterg şi se unge locul cu alifie de gălbenele.

Efectul: Sulfidele din ceapă înmoaie stratul cornos al pielii, iar alifia conţine tinctură de gălbenele, un leac miraculos pentru orice fel de rană.

Bronşită

Tratamentul: Sursa aburilor care calmează bronhiile iritate este oala cu apă pusă pe foc în bucătărie. Pentru o inhalaţie se fierb 3-4 l de apă, în care se introduc 2 linguri cu flori de muşeţel şi 2 linguri cu cimbru şi se lasă 10 minute să se pătrundă. Se acoperă capul cu un prosop şi se ţine faţa circa 10 minute deasupra aburilor. Se respiră alternativ, pe nas şi pe gură. După inhalaţie, se recomandă odihnă (neapărat) şi se interzice categoric contactul cu aerul rece de afară.

Efectul: Cimbrul conţine tymol, o substanţă activă antibacteriană şi decontractantă, după cum au demonstrat studiile efectuate. Iar muşeţelul, cu efectul lui antiinflamator, calmează mucoasele iritate.

Celulită

Pielea de „portocală” de pe coapse, fese şi picioare nu reprezintă un pericol şi totuşi, este o problemă pentru femei, pentru că are un aspect dizgraţios. Este vorba de o dereglare a depunerilor de grăsime, prezentă aproape exclusiv la femei, deoarece structura ţesutului lor conjunctiv este mai flască.

Tratamentul: O lingură de pătrunjel se amestecă cu o ceaşcă de apă fierbinte, după care se strecoară. Se bea zilnic o ceaşcă de ceai. Reţeta nu le este recomandată femeilor gravide şi bolnavilor de rinichi.

Efectul: Fiind diuretic, pătrunjelul ajută la eliminarea reziduurilor.

Cistită

Frigul (de ex. picioarele reci) favorizează fixarea bacteriilor în vezica urinară. Este o afecţiune de care suferă mai ales femeile, al căror canal urinar este mai scurt, astfel că bacteriile ajung mai uşor la „destinaţie”.
Tratamentul: Străbunica recomandă sucul de merişor (coacăz de munte sau afin roşu) ori de coacăze şi salată de năsturel (Nasturtium officinalis). Şi multe lichide.

Efectul: Sucurile conţin – în afara vitaminei C (imunostimulatoare) – şi cantităţi mari de flavonoide antibiotice. Uleiul de muştar din năsturel are un efect antibacterian asemănător cu cel al penicilinei. Lichidele băute în cantităţi mari ajută la eliminarea directă a agenţilor patogeni.

Conjunctivită

Ochii sunt roşii şi iritaţi, lăcrimează şi ustură. Cauza: leziuni, iritaţii, reacţii alergice, bacterii sau virusuri.

Tratamentul: Există o plantă specială pentru vindecarea conjunctivitei şi anume, silurul (Euphrasia stricta). Se opăreşte 1/2 linguriţă de plantă cu 1 ceaşcă de apă clocotită şi se lasă să se pătrundă 1-2 minute. După ce s-a răcit, se aplică o compresă pe pleoapele închise şi se ţine 5-10 minute (de mai multe ori pe zi).

Efectul: Silurul conţine – printre altele – aucubina, care are efect antiinflamator.

Diaree

Prin ea, organismul se protejează de substanţele reziduale care trebuie eliminate. De aceea, diareea de scurtă durată este mai bine să nu fie tratată cu substanţe care constipă, ci pe căi naturale.

Tratamentul: Supa de zarzavat „alcalină” este un balsam pentru mucoasă. Se taie mărunt 2 cartofi şi 1 morcov, se fierb 20 de minute într-un sfert de litru de apă, după care se sfarmă şi se sărează puţin (nu se adaugă piper!).

Efectul: Cartofii şi morcovii conţin pectine, care extrag lichidul resturilor alimentare existente în intestin.

Dureri de burtă

Tratamentul: În cazul durerilor de burtă (crampe), remediul cel mai bun este compresa caldă cu muşeţel: se toarnă 1/2 l de apă clocotită peste 2 linguriţe cu muşeţel, se lasă să stea 10 minute. Se înmoaie un prosop de in în infuzia fierbinte, se stoarce bine şi se aplică pe abdomen. Se acoperă cu alt prosop mai gros sau cu o pătură şi se lasă să acţioneze 15 minute, cât timp compresa mai este caldă. În paralel, se bea ceai de muşeţel.

Efectul: Căldura destinde şi ameliorează irigarea cu sânge. Astfel, substanţele nutritive şi oxigenul ajung mai uşor în zona dureroasă, activând forţele de autovindecare. Uleiurile eterice ale ceaiului de muşeţel au efect antiinflamator.

Dureri de cap

Substanţa activă cea mai frecvent folosită împotriva durerilor de cap este acidul acetilsalicilic, pe care-l conţine, de pildă, aspirina. Dar remedii au existat şi înainte ca acest medicament să fi fost descoperit.

Tratamentul: Se pune o linguriţă de scoarţă de răchită albă (Salix alba) într-un sfert de litru de apă rece, se lasă să se înfierbânte până aproape să dea în cloco. Apoi să se pătrundă 5 minute, după care se strecoară şi se bea ceai. Sau se masează uşor tâmplele şi ceafa cu ulei de mentă. Sau un ceai de hamei, mentă şi rozmarin (1 linguriţă de amestec de plante la o ceaşcă de apă); sau o pernă umplută cu levănţică, sunătoare şi roiniţă.

Efectul: Răchita albă conţine salicina (un pre-acid acetilsalicilic), menta dilată vasele, sunătoarea stimulează producerea substanţelor calmante.

Dureri de gât

Tratamentul: În loc de medicamente, femeile foloseau comprese reci cu brânză de vaci. Se ia un şervet de in, se întinde pe el un strat gros de brânză de vaci, se stropeşte cu puţin oţet şi se aplică pe gât cu stratul de brânză în jos. Se leagă deasupra un fular şi se ţine – de preferat – toată noaptea sau dacă nu, cel puţin până ce se usucă brânza. În paralel, se bea ceai de pătlagină, cu înghiţituri mici.

Efectul: Brânza răcoreşte şi dezumflă, iar pătlagina calmează mucoasa.

Durere de şale (lumbago)

Muşchii inferiori ai spatelui se contractă la şocuri, reflex care protejează coloana vertebrală de alte vătămări, dar care afectează, în acelaşi timp, irigarea sanguină producând astfel dureri puternice.

Tratamentul: Bunica recomandă în acest caz baia fierbinte cu adaos de plante – 500 g de flori de fân, macerate 30 de minute în apă rece, se strecoară şi se toarnă în apa din cadă.

Efectul: Căldura face bine la vasele sanguine (îngustate) din muşchi, stimulând, în plus, irigarea cu sânge.

Dureri de urechi

Însoţesc adeseori răcelile şi dacă nu există o inflamaţie serioasă a urechii medii (otita), durerile pot fi alinate prin metode empirice.

Tratamentul: Ceapa este un remediu străvechi şi garantat: se înfăşoară 1-2 cepe tăiate mărunt într-un şervet, se încălzesc puţin deasupra aburilor; se pun pe urechi şi se fixează eventual cu o basma sau cu un bandaj. Se ţin circa o oră. Aplicaţii, de 2-3 ori pe zi.

Efectul: Ceapa calmează durerile şi stopează infecţiile.

Febră

Febra nu este o boală, ci mecanismul natural de apărare a organismului împotriva agenţilor patogeni. La o temperatură de peste 38°C, majoritatea bacteriilor şi virusurilor nu se mai înmulţesc. De aceea febra nu trebuie neapărat combătută.

Tratamentul: Ceai de cimbru, de tei şi de muşeţel susţine încercările de apărare ale organismului. Şi de asemenea, compresele (împachetările) reci pe gambe. Acestea sunt remediile clasice pentru scăderea febrei, fără a-i îngrădi însă efectul vindecător. Pentru comprese, se înmoaie un prosop în apă rece (la temperatura camerei), se stoarce uşor, se înfăşoară în jurul gambei şi se ţine 10 minute, nu mai mult. Se procedează la fel de 2-3 ori.

Efectul: Compresele cu apă rece reduc direct temperatura sângelui.

”Remedii naturiste”, Prelucrare de Valeriu  Ciuculin

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here