Ceaiuri pentru afecțiunile aparatului digestiv – Gastrita

0
178

ceaiO cană de ceai și atributele sale miraculoase – Ce plante utilizăm pentru înlăturarea inconfortului dat de gastrită – Leacuri populare – Plante medicinale pentru menținerea sănătății

Gastrita este o inflamație a mucoasei stomacului, cu evoluție acută sau cronică. Este de preferat să acționăm asupra acestei afecțiuni înainte de a deveni cronică. Există multe plante, simple sau în amestec, care pot ajuta organismul în astfel de situații. Am selectat o parte din cele mai populare și benefice.

Ceaiuri pentru gastrită

Ciuboțica-cucului

Se folosesc florile pentru infuzie. Se pun 2 lingurițe la o cană de 250 ml de apă fierbinte. Se acoperă, se infuzează 15 minute și se strecoară. Cantitatea se bea pe parcursul zilei.
Planta conține substanțe ca: saponozide triterpenice, flavonoizi, glicozizi, tanin, heterozide, acizi organici, vitamina C, glucide solubile, amidon, enzime, ulei eteric, săruri minerale. Are o plajă largă de proprietăți terapeutice cum ar fi cele expectorante, sudorifice, emoliente, antispastice, sedative, calmante, diuretice, tonic-cardiace, antireumatice, fortifiante.

Coada-șoricelului

Se folosesc florile uscate. Se prepară un decoct din 10 g de plantă la un litru de apă. Se fierbe până cantitatea scade la jumătate. Se oprește focul și se strecoară. Cantitatea se bea pe parcursul zilei.
Substanțele active chimic din plantă sunt uleiul volatil, flavonoide, acizi organici, acizi grași, tanin, rășini, săruri minerale, saponine, substanțe cu acțiune antibiotică. Datorită multiplelor sale proprietăți terapeutice (stomahice, hepatice, astringente, gastrice, antihemoragice, vermifuge, antihemoroidale, diuretice, antialergice, hipotensive, antiinflamatoare, antiseptice, calmante) coada-șoricelului are efecte bune într-o serie de afecțiuni precum cele digestive (hiperaciditate gastrică, ulcer, enterocolită, gastrită și altele), cardiace, pulmonare, renale, dermatice, dureri reumatice.

Cerențel

Se folosesc rizomii, măcinați pulbere. Se pun 2 lingurițe la 250 ml de apă și se prepară un decoct, cu fierbere timp de 30 de minute. Se bea neîndulcit, pe stomacul gol.
Cerențelul este bogat în tanin, substanțe amare, ulei volatil, eugenol. Are rol sudorific, febrifug, tonic, cicatrizant, revulsiv, astringent.

Gălbenele

Se folosesc florile. Se prepară o infuzie din 2 lingurițe la 250 ml de apă. Se bea pe parcursul zilei, înainte de fiecare masă.
Substanțele active din punct de vedere chimic, prezente în gălbenele, sunt: saponine, saponozide emoliente, flavonoizi, glicozizi flavonici și carotenoizi (caroten, luteină, licopină etc.), acizi grași (lauric, palmitic, margaric), acizi organici (oleanolic, salicilic, malic), rășini, principiu amar, ulei eteric, rutinozizi, gumirezine, mucilagii, vitamina A, vitamina C, vitamina K și multe altele.

Levănțică

Se folosesc florile. Se prepară o infuzie din 2 lingurițe de flori la o cană de 250 ml cu apă fierbinte. Se lasă la infuzat acoperit 20 de minute și se beau trei căni de ceai pe zi.
Florile conțin substanțe chimice, cum ar fi: ulei volatil, camfor, geraniol, linalool, lavandulol, citronelol, terpinen, pinen, cineol, valerianat de linalil, tanin, principiu amar, săruri minerale (potasiu, fosfor, calciu, sodiu, fier, cupru, mangan), acizi organici și altele.

Mur

Se folosesc frunze zdrobite. Este indicată infuzia din 2 lingurițe de mur la 200 ml de apă fierbinte. Se infuzează acoperit pentru 15 minute, se strecoară și se beau două căni de ceai pe zi.
Murul conține vitamine, minerale, oligoelemente, antioxidanți și fibre. Are proprietăți astringente, diuretice, hemostatice, antiinflamatoare, antibacteriene, detoxifiante.

Mușețel

Se folosesc flori de mușețel. Se pun 2 lingurițe la 200 ml de apă fierbinte. Se beau două căni de ceai înainte de masă.
Ceaiul de mușețel (infuzia din flori) are efect inflamator, spasmolitic și este indicat în boli ca: enterocolită, gastrită, colici intestinale (dureri), diaree, dismenoree, infecții renale, crampe menstruale, boli ale ficatului, anumite stări alergice, astm bronșic la copii, viroze respiratorii, iritații oculare, migrenă, insomnie.

Obligeană

Se folosesc rizomii, măcinați pulbere. Se pun 2 lingurițe de pulbere în 200 ml de apă și se fierb pentru două minute. Se strecoară și se consumă în două reprize pe parcursul zilei.
Rizomii conțin vitaminele B1 și C și săruri minerale de calciu, fosfor, sulf. Alte substanțe bune: uleiuri volatile (pinen, calamol, camfor, cineol, eugenol, limonen), acizi organici (ascorbic, palmitic), tanin, oleorezine, saponine, derivați fenolici, glicozide amare. Acești compuși conferă plantei efecte stomahice, tonic-aperitive, astringente, analgezice, calmante, diuretice, bactericide. Planta combate și ameliorează febra provocând transpirație. Are proprietăți antitabagice, ajutându-i considerabil pe cei ce vor să renunțe la fumat. Extern este un bun insecticid și aromatizant.

Plămânărică

Se folosește pulberea de frunze uscate și mărunțite. Se pun 250 ml de apă fierbinte peste 2 lingurițe de plantă. Se infuzează acoperit pentru 15 minute, se strecoară și se beau două căni de ceai pe zi.
Planta conține săruri de potasiu și magneziu, tanin, mucilagii, saponine, acid salicilic, caroten, vitamina C. Este antimicrobiană, astringentă, antiinflamatoare, diuretică.

Roiniță

Se folosește pulberea de frunze uscate. Se pune 1 linguriță la 200 ml de apă fierbinte. Se infuzează 20 de minte, se strecoară și se beau trei căni de ceai pe zi.
Substanțele active din punct de vedere chimic prezente în roiniță sunt uleiul eteric, taninul, saponozidele, rezinele, mucilagiile, acizii organici, carotenul, principiile amare. Planta are multe substanțele minerale și vitamina C. Aceste substanțe au proprietăți terapeutice multiple, cum ar fi cele stomahice, antispasmodice, anticolitice, antidiareice, antivirale, cardiotonice, sedative, tranchilizante, antiseptice, antibacteriene, cicatrizante.

Sunătoare

Se folosesc florile. Se pun 200 ml de apă fierbinte peste 2 linguri de plantă. Se beau două căni pe zi.
Din punct de vedere chimic, sunătoarea este bogată în ulei eteric, glicozide flavonice, hipericină (acel suc roșu din floare), hiperforină, tanin, saponină, rășină, carotenoizi, acizi organici (cafeic, ascorbic, nicotinic etc.), săruri minerale, vitamine – A, C, K, P, PP.

Urzică-moartă

Se folosesc frunzele. Se toarnă 200 ml de apă clocotită peste 2 lingurițe de frunze uscate, se strecoară și se beau două căni de ceai pe zi.
Din punct de vedere biochimic urzicile sunt bogate în substanțe proteice cu un număr mare de amine, aminoacizi, lecitină, histamină, carotenoizi, clorofilă, flavonoizi, mucilagii, saponine, protoporfirine, glicozide, vitamine (K, B, E, A, C), precum și o gamă largă de săruri minerale -calciu, potasiu, fier, fosfor, magneziu, mangan.

Zmeur

Se folosesc frunzele. Se toarnă 200 ml de apă fierbinte peste 2 lingurițe de frunze uscate, mărunțite bine. Se strecoară și se beau trei căni de ceai pe zi.
Frunzele de zmeur conțin tanin, flavonoide, mucilagii, vitamina C, acizi organici, săruri minerale (calciu, potasiu, fosfor, sodiu, magneziu, mangan). Frunzele și florile de zmeur au proprietăți terapeutice ce aduc beneficii organismului uman, ele fiind astringente, tonice, răcoritoare, emoliente, sudorifice, antidiabetice, laxative, dezinfectante, energizante, vitaminizante.

Pe lângă ceaiurile din plantele prezentate, mai putem utiliza: anason, coada-racului, hamei, jaleș, mătăciune, pelin, răchitan, rostopască, salcâm, schinel, sulfină, șovârf, turiță-mare, țintaură sau tinctură de tătăneasă.

În fiecare ceașcă de ceai există câte o călătorie imaginară (Catherine Douzel)

Vă invit să citiți și Ceaiuri de ajutor în hipotensiunea arterială.

Mihaela Mușetescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here