Cea mai somptuoasă clădire: Palatul “Jean Mihail” din Craiova

0
1861
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

palatCraiova se poate mândri cu cea mai somptuoasă clădire din Oltenia – Palatul „Jean Mihail”, clădire care este asemănată cu Palatul Schonbrunn din Viena și care găzduiește astăzi Muzeul de Artă, unde sunt expuse mai multe lucrări ale creatorului sculpturii moderne, Constantin Brâncuși.

Aflată acum la finalul unui amplu proces de reabilitare care a început în anul 2011, restauratorii încercând să o aducă la forma sa inițială de la începutul secolului trecut, clădirea a fost construită în perioada 1900 — 1907, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, la cererea lui Constantin Dinu Mihail (1837 — 1908), al doilea cel mai bogat om din România de la acea vreme după George Gr.Cantacuzino, prim-ministru al României în perioada 1889-1900. Legenda spune că Mihail era atât de bogat, încât s-a dus la Regele Carol I și i-a cerut permisiunea să acopere clădirea cu monede de aur, iar regele ar fi spus că este de acord cu condiția ca acestea să fie puse în dungă. Și a renunțat la idee, doar pentru că o mică porțiune ar fi rămas neacoperită dacă ar fi pus monedele în dungă.

Construit în stilul academismului francez, cu elemente arhitecturale ce aparțin barocului târziu, palatul este remarcabil atât prin bogata arhitectură exterioară (ancadramentele ferestrelor, ornamentele fațadelor, lucrările de feronerie ale balcoanelor, patru coloane adosate etajului I, al corpului central decroșat, loggia centrală de pe fațada sudică a palatului, acoperișul mansardei), cât și prin amenajările interioare. La capătul scării centrale se află bustul lui Dinu Mihail, deasupra căruia este gravată inscripția de inaugurare a palatului: „Această clădire s-a ridicat în anii 1900-1907 de către Constantin N. Mihail şi s-a inaugurat la anul 1909 de fiii săi Nicolae şi Ioan”.

La construcția palatului s-au folosit materiale de cea mai bună calitate și meșteri străini, în general italieni veniți din zona friulană și stabiliți în Oltenia. Valoroasa stucatură, în parte aurită, luminatoarele, oglinzile venețiene, plafoanele și cartușele pictate, candelabrele cu ornamente din cristal de Murano, coloanele, scările din marmură de Carrara, pereții tapisați cu mătase de Lyon, lambriurile, mobilierul stil, feroneria etc., toate dau încăperilor un aer de eleganță și gust rafinat. Palatul a fost acoperit cu ardezie și dotat încă de la început cu instalație electrică, încălzire centrală etc. Prețuit pentru valoarea sa artistică, el a figurat încă din anul 1947 ca unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură civilă de la începutul secolului al XX-lea.

În palat s-au petrecut de-a lungul anilor câteva evenimente istorice importante. Astfel, în anul 1913, în luna mai, regele Carol I și familia sa au fost găzduiți în Palatul Mihail. Apoi, în vara anului 1913, în iulie, în timpul celui de-al doilea război balcanic, pentru scurt timp, regele Carol I a locuit din nou aici, iar în 1915 regele Ferdinand. În timpul Primului Război Mondial, când parte din teritoriul României a fost vremelnic ocupat de Puterile Centrale, în palat a fost sediul Comandaturii Germane pentru Oltenia. La sfârșitul verii anului 1940, în palat au avut loc tratativele româno-bulgare, în urma cărora, la 7 septembrie, țara noastră a cedat Bulgariei Cadrilaterul. Începând din septembrie 1944, palatul a fost sediul Comandamentului sovietic al Armatei a 53-a. În toamna aceluiași an, timp de cinci săptămâni, a locuit aici și Iosif Broz Tito, iar în septembrie 1944 s-a încheiat Acordul dintre Comitetul Național de Eliberare a Iugoslaviei și Frontul Patriei din Bulgaria, acord prin care războiul dintre Iugoslavia și Bulgaria înceta. De aici Iosif Broz Tito a condus atunci operațiunile de eliberare ale Belgradului, operațiuni încheiate cu succes la 20 octombrie 1944.

Din august 1954, Palatul ‘Jean Mihail’ adăpostește Muzeul de Artă Craiova care din 2011 se află în renovare și este închis publicului.

Șeful echipei de restauratori ai Muzeului de Artă din Craiova, pictorul restaurator Gheorghe Nicolae Jack, a afirmat pe timpul desfășurării lucrărilor, că restaurarea a fost un proces complex, începând de la proiectare, documentarea de arhivă, pentru că această clădire a fost inițial o casă de locuit, nu un muzeu și a fost nevoie de sondaje stratigrafice. ‘Pentru găsirea culorilor originale a fost nevoie de simulare a culorilor și pe calculator, am fost nevoiți să stăm lângă producătorii culorilor și a trebuit ca noi să spunem gramajul, tot, cât se pune. Caroiajul din colțuri al unor săli nu îl găseam nicăieri și tot printr-un sondaj stratigrafic am descoperit exact acele caroiaje’, a spus Gheorghe Nicolae Jack.

Fondul de bază al patrimoniului muzeului l-a constituit Pinacoteca “Alexandru și Aristia Aman”, la care s-au adăugat transferuri de lucrări importante, achiziții proprii, precum și noi donații, mare parte dintre ele făcute de către artiștii români, ajungându-se astăzi la un fond de peste 12.000 de piese de artă românească și străină.

Sursa: agerpres.ro

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here