Cea dintâi treaptă a renunțării: milostenia

0
122

trandafirAș fi mulțumit acum, dacă v-aș putea învăța să nu fiți zgârciți, să pricepeți frumusețea milosteniei și îndatorirea de a da ceva din ceea ce aveți. De veți pune în lucrare aceste îndrumări, prea iubiții mei, vă veți ridica curând la și mai mari învredniciri. Acum se cade să lepădăm de la noi luxul prisoselnic, să ne mulțumim cu normalitatea, să ne deprindem a câștiga, prin muncă dreaptă, toate cele de trebuință. Preafericitul Ioan, vorbind celor de la fisc și soldaților, le poruncea să se mulțumească cu plata lor. Avea, neîndoielnic, dorința de a-i îndruma spre o și mai mare înțelepciune, dar cum ei nu erau în stare de a o săvârși, nu le dă decât o învățătură din cele de jos, cugetând că de le va da una mai înaltă, ei n-ar băga-o în seamă și s-ar depărta și de cea mai simplă.

De aceea, și noi vă punem să vă obișnuiți cu învrednicirile cele mai mici. Știu că ar fi peste puterea voastră, ca deodată să vă lepădați de avuții și că înțelepciunea aceasta-i departe de voi, asemenea cerului de pământ. Să ne supunem, așadar, poruncilor de jos, iar această supunere poate aduce o mângâiere vizibilă. Fi-vom, cu toate acestea, prea mulțumiți în ceea ce vă privește, de veți face milostenii multe, căci, propășind în felul acesta, ajunge-vom repede la ținta noastră.

Cuvinte alese, Sfântul Ioan Gură de Aur

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here