Ce visează animalele?

0
194

animaleDe dormit, animalele dorm, asta e cert, dar şi visează oare?

Aristotel, marele învăţat antic, credea că da. În a sa „Istorie a animalelor”, scrisă acum mai bine de două milenii, îşi exprima părerea că toate „mamiferele patrupede” ar visa în somn.

Ce cred oamenii de ştiinţă din ziua de azi?

Studiul viselor la animale descrie dificultăţi categorice dar oferă oricât de ireal ar părea şi unele indicii despre ceea ce visează aceste făpturi. Majoritatea am văzut câini „dând din picioare” şi am spus, fără să ne gândim prea mult: „Probabil, visează ceva!” Astfel convingerea noastră intuitivă că animalele cel puţin unele dintre ele sunt capabile să viseze. Dă naştere, în somn, unor imagini, sunete şi evenimente întâmplate în starea de veghe. În ultimii ani, activitatea de a visa a animalelor a devenit un subiect de cercetare de mare interes.

Cum studiem visele unui animal?

Indiscutabil că nu le putem cere animalelor să ne spună dacă visează şi ce visează, aşa că nu rămâne decât să căutăm metode.

Una din metodele care dă startul studiului este examinarea comportamentului lor în timpul variatelor faze ale ciclului de somn. Încă din anii 1960, unele rapoarte medicale descriau oameni care făceau diferite mişcări în timp ce visau. Cercetătorii au încercat să experimenteze acest fenomen pe animale.

De pildă, în 1965, oamenii de ştiinţă francezi Michel Jouvet şi J. F. Delorme, lucrând cu pisici, au observat că îndepărtarea din trunchiul cerebral al animalelor a unei anumite porţiuni, numită puntea lui Varolio, împiedica paralizia temporară a muşchilor. Pisicile aflate în această stare se comportau anormal: erau adormite, nu stăteau culcate şi mergeau prezentând unele manifestări violente. Un asemenea comportament, evoca că ele „retrăiau” în somn nişte activităţi asemănătoare cu cele din starea de veghe. Studii ulterioare au confirmat această idee: pisicile îşi mişcau capul ca şi cum ar fi urmărit nişte stimuli cum fac şi când sunt treze, sau făceau mişcări de atac, de parcă ar fi vânat o pradă. Potrivit www.descopera.ro/ comportamente similare au fost observate şi la câini, spune neurologul veterinar Adrian Morrison.

A doua modalitate de a studia activitatea onirică a animalelor este analizarea funcţionării creierului lor prin comparaţie cu al nostru, pentru a observa dacă, în timpul somnului, ele „funcţionează” în mod asemănător. Aceste experimente memorabile arată că animalele au vise complexe şi că sunt capabile să reţină şi să îşi reamintească o succesiune de evenimente în timp ce dorm.

Cercetătorii au înregistrat, la şobolani, activitatea neuronilor dintr-o arie cerebrală numită hipocamp, despre care se ştie că este implicată în formarea şi stocarea amintirilor. Au consemnat întâi activitatea acestor neuroni în timp ce şobolanii de laborator alergau printr-un labirint circular. Apoi au înregistrat-o atunci când animalele dormeau iar în timpul somnului acea parte din creierul lor funcţiona ca şi când ele alergau prin labirint. Păreau că „retrăiesc” în somn activitatea din cursul zilei precedente. Oamenii de ştiinţă au putut deduce în ce punct al labirintului „visau” şobolanii că se află.

Labirintul din vis: un studiu realizat la MIT în 2001 a sugerat că şobolanii chiar visează .

Cine visează în regnul animal?

Studii efectuate pe păsări arată că şi în creierul lor, în timpul somnului, au loc activităţi complexe, ce prezintă asemănări cu cele din starea de veghe.

Unul dintre cele mai importante studii de acest gen a fost realizat la Universitatea din Chicago, „subiecţii” fiind nişte păsărele numite zebre australiene. Biologii Amish Dave şi Daniel Margoliash au înregistrat activitatea cerebrală a acestor păsări şi au descoperit că, în timp ce acestea cântau, se activa o anumită porţiune a creierului. Ulterior, când păsările dormeau, specialiştii au înregistrat din nou şi au observat că neuronii nu se activau la întâmplare, ci în aceeaşi ordine în care se activau atunci când pasărea cânta, în stare de veghe. Era ca şi când păsărelele ar fi „cântat în gând” în timpul somnului sau, mai curând, ar fi „exersat” în somn, notă cu notă, cântecul pe care îl învăţau când erau treze. Prin urmare, creierul lor reconstituia, mental, o activitate ce fusese făcută în mod fizic în starea de veghe.

Îşi amintesc animalele că au visat, şi ce anume au visat?

Atunci când se trezesc, recunosc aceste „trăiri” mentale din timpul somnului drept vise.

Un răspuns clar este imposibil de dat, neputând spune cu siguranţă de ce anume „îşi dau seama” animalele şi de ce nu.

Cât despre conţinutul viselor, rezultatele experimentelor realizate la MIT par să indice că şobolanii chiar visau că aleargă prin labirint. Iar dacă pisicile visează într-adevăr că aleargă după şoareci sau câinii visează că se joacă în parc cu stăpânii lor, rămâne un mister.

Mădălina M.

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here