Corpul uman nu trebuie să ducă lipsă de proteine în alimentaţie, dar nici să consume prea multe, deoarece sunt periculoase în aceeaşi măsură cu a avea prea puţine. Asimilarea proteinelor de către organism este cel mai dificil proces, deoarece sunt cele mai complicate alimente.
Există 23 de aminoacizi.
Dacă alimentul cel mai uşor de descompus este fructul, apoi cel mai greu de descompus în elemente pe care corpul să le poată folosi, este proteina luată prin hrana tradiţională, din carne. Pentru digestia proteinelor, corpul consumă cea mai mare cantitate de energie, dar ele se depozitează în corp ca reziduu toxic, crescând greutatea, deoarece nu există energia necesară pentru a o elimina, iar a doua zi un alt surplus de proteine întră în corp şi tot aşa, greutatea creşte, toxinele se înmulţesc şi situaţia se agravează.
Trebuie ştiut că proteina nu există în corpul omului prin consumul de proteine ci din aminoacizii din hrană.
Există 23 de aminoacizi. 15 dintre ei pot fi sintetizaţi de corpul nostru, iar 8 trebuie luaţi din hrană. Aceşti 8 aminoacizi se numesc esenţiali, deoarece nu pot fi sintetizaţi de organismul nostru ci de plante, ele constituind sursa noastră naturală de procurare a aminoacizilor esenţiali. Morcovii, bananele, varza, conopida, porumbul, castraveţii, vinetele, mazărea, cartofii, dovleceii, roşiile, nucile, seminţele de floarea soarelui şi anason, alunele, soia şi fasolea conţin toţi cei 8 aminoacizi esenţiali.
Naturişti, e bine să ştiţi: zahărul alb, carnea, sarea şi făina albă trebuie eliminate definitiv din alimentaţia oamenilor. Nutriţioniştii specializaţi în alimentaţia naturistă spun: „Ne îmbolnăvim, pentru că nu ştim să ne nutrim”. Adică mâncăm hrană fiartă, care este totuna cu hrana moartă. Rupându-ne de natură, ne îmbolnăvim de boli foarte grave, incurabile.
Enzimele
Enzimele sunt însăşi viaţa noastră. Consumând hrană vie, consumăm enzime. Aceşti fermenţi naturali se găsesc numai în alimentele proaspete, crude (legume, zarzavaturi, fructe, cereale, germeni, nuci, alune, seminţe, brânză de vaci, gălbenuş de ou etc.). Enzimele se distrug începând cu 38°C, iar la 54°C dispar complet.
Atenţie: Hrana vie se prepară pentru o singură masă şi doar în preajma orei când urmează să fie consumată. Alimentele nu se păstrează mult timp prelucrate, deoarece se depreciază uşor şi devin un pericol pentru sănătate.
Vreţi să trăiţi sănătoşi şi frumoşi? Mâncaţi numai hrană vie, care dă sănătate, supleţe, frumuseţe, fără nici un fel de dureri. Dă permanent bună dispoziţie şi dragoste de muncă, de viaţă, molipsitoare pentru cei din jur. V-o spune o fiinţă care practică acest mod de viaţă de decenii.
Anticii spuneau: „Alimentele să vă fie medicamente, iar medicamentele să vă fie alimente”. În rândurile ce urmează, vă ofer 237 reţete la rece, din cele peste 3000 pe care le-am experimentat în decursul a foarte mulţi ani.
Se ştie că plantele asigură omului principala sursă de existenţă, fără de care viaţa lui şi a animalelor nu ar fi posibilă. În acelaşi timp, plantele constituie sursele primare de hrană pentru animale, care le transforma în lapte, ouă etc., folosite de asemenea în alimentaţia omului. Ierburile şi seminţele lor, pomii şi roadele lor sunt oferite cu generozitate omului, care trebuie să facă efortul de a le cunoaşte şi de a le folosi în hrana lui zilnică.
Sănătatea vine din regimul alimentar care trebuie să fie preponderent vegetal.
Fructele, legumele şi seminţele conţin substanţe miraculoase. Pe lângă valoarea nutritivă ridicată, ele pot fi considerate şi factori terapeutici de primă importanţă. E suficient de amintit numeroasele afecţiuni care pot fi tratate cu plante sau cu produse obţinute din ele. Astfel, noi înşine am vindecat ulcere duodenale într-o singura lună, cu tratamente naturale, suc de varză albă sau de cartofi; colite cronice cu suc de morcovi; stări gripale cu ceaiuri de fenicul, coriandru, măghiran sau sovârf, foarte bogate în magneziu şi vitamine.
Sperăm să-l convingem pe cititor că sănătatea vine din regimul alimentar, care trebuie să fie preponderent vegetal. Acest principiu trebuie asociat cu cel al bucătăriei fără foc. Experienţele personale, directe şi îndelungate (de peste 4 decenii) mi-au confirmat opiniile unor nutriţionişti. Potrivit acestora tratarea termică a alimentelor (fiertul, prăjitul, coptul) reduce sau anihilează acţiunea favorabilă asupra organismului a numeroase substanţe active: enzime, vitamine, proteine existente în plante, în fructele şi seminţele lor. În acelaşi timp, prin fierbere, prăjire, coacere sunt îndepărtate şi aromele şi substanţele volatile care dau gust plăcut hranei noastre.
Bucătăria fără foc, Elena Niţă Ibrian
Jurnal Spiritual
