Ce se întâmplă dacă mănânci fără să te speli pe mâini?

0
156
sapunOameni din diferite colțuri ale lumii se îmbolnăvesc și mor în moduri diferite. Boli infecțioase precum pneumonia, malaria sau holera reprezintă principalele cauze de deces în țările aflate în curs de dezvoltare. În țările dezvoltate, însă, oamenii suferă mai degrabă de afecțiuni pe care specialiștii în epidemiologie le numesc boli “ale bunăstării”, printre acestea numărându-se bolile cardiace sau diabetul.

Atunci când nu își fac griji cu privire la microbii de pe alimentele pe care le consumă, unii oameni susțin “”ipoteza igienii”, o teorie cu privire la tipurile de boli care reflectă un mod paradigmatic de a privi sistemul imunitar. Oamenii de știință au încetat a mai privi bacteriile, virușii și ciupercile ca pe niște  invadatori cu care corpul nostru duce o luptă aprigă pentru a-și recâștiga teritoriul. În schimb, ei au început să privească acești microbi ca pe niște simbioți sau colocatari ai organismului.

Având în atenție că în oraganismul nostru există de 10-20 de ori mai multe bacterii decât celule umane, noi suntem, într-un fel, în minoritate înăuntrul nostru.

Prin urmare, mulți medici specialiști au ajuns la concluzia că este mai bine pentru sănătatea noastră să încurajăm prezența acestor microorganisme decât să le eliminăm.

Această schimbare de optică a început în 1989, atunci când un specialist englez în epidemiologie, pe numele său David Strachan, a publicat în British Medical Journal un studiu amplu de cercetare asupra rinitelor alergice și a eczemelor la copii. Strachan a făcut studiul pe un eșantionde 17.000 de copii englezi născuți pe parcursul următorilor 23 de ani, până în 1981, și a analizat datele obținute de la aceștia din punctul de vedere al factorilor de mediu și sociali.

A descoperit că doar unul dintre acești factori juca un rol deosebit în apariția disfuncțiunilor menționate mai sus: numărul membrilor familiei. Cu cât acesta era mai mare, cu atât mai mică era șansa ca aceștia să dezvolte rinite alergice sau eczeme.

Cu alte cuvinte, bunăstarea locuitorilor din țările dezvoltate împreună cu implicațiile demografice pe care le presupune aceasta și cu practicile culturale și de igienă rezultate sunt cauze care au stat la baza creșterii numărului de boli inflamatorii și alergice în țările dezvoltate în ultimii 30 de ani.

Mulți dintre noi nu suntem expuși unui număr suficient de mare de agenți patogeni ai acestor boli, astfel că organismul nostru devine hipersensibil nu doar în fața acestora, ci și a microbilor, în general.

Mai simplu, organismul uman dispune de două metode de a scăpa de microbii potențial dăunători acestuia: răspunsul imunitar de tip 1 (Th1) și răspunsul imunitar de tip 2 (Th2).

Prin ambele răspunsuri, organismul neutralizează efectele nocive provocate de anumiți agenți patogeni prin eliberarea de anticorpi (proteine ce luptă împotriva microbilor) care produc inflamații și simptome de alergie precum strănutul, senzația de nas înfundat sau erupții cutanate.

În ciuda sistemului modern de viață, sistemul nostru imunitar dispune de toate resursele necesare pentru a face față unui nivel mare de expunere la aceste microorganisme. Din păcate, aceleași descoperiri din medicină care ne-au permis să ne schimbăm stilul de viață au alterat relația dintre microbi și sistemele noastre imunitare.

Un lucru este cert: între bacterii și organismul nostru există o relație de simbioză care ajută la menținerea sănătății acestuia și la buna desfășurare a proceselor ce au loc în interiorul lui.

În schimbul ajutorului lor, organismul le oferă un mediu propice de dezvoltare: acești microbi “prietenoși” ajută la îmbunătățirea funcțiilor metabolice și imunitare și la reducerea infecțiilor din organism.

Secretele oamenilor care nu se îmbolnăvesc niciodată, Genet Stone

Jurnal Spiritual

V-ar mai putea interesa şi aceste articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here