Ce reprezentau mesele frățești sau agapele?

0
321
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

meseÎn veacul apostolic, cu Sfânta Euharistie erau conectate și mesele frățești (de dragoste) sau agapele, pe care unii le consideră ca o prelungire sau o supraviețuire a meselor rituale iudaice de sâmbăta, păstrate în obișnuița primilor creștini, recrutați dintre evrei. Părintele profesor Ene Braniște ne spune că documentele-sursă nu menționează foarte clar dacă agapa preceda sau urma cina euharistică. Cei mai mulți istorici și liturgiști cred însă că agapa preceda Euharistia, deoarece primii creștini căutau să-L imite întru totul pe Mântuitorul, care a înființat Euharistia la sfârșitul unei mese rituale iudaice.

În unele scrieri vechi, cum ar fi Didahia celor 12 Apostoli, ni s-au păstrat chiar formule de binecuvântare a pâinii și a vinului, întrebuințate la agape. Indiferent de ordinea dintre ele, Euharistia și agapa au ființat de la început ca două lucruri distincte, care au coexistat până la începutul veacului al doilea. Ca și harismele, specifice Bisericii primare, agapele se pretau foarte ușor la abuzuri și excese (dezordine). Chiar în veacul apostolic, Sfântul Apostol Pavel mustră abuzurile ce se făceau la aceste mese (cel puțin, la Corint) și poruncește ca ele să aibă loc prin familii, iar nu în adunările de cult (I Corinteni 11, 21-22).

Fiind mai degrabă o formă sau o expresie a vieții de obște caracteristică primei comunități creștine din Ierusalim (cf. Fapte 2, 42), agapa a și dispărut probabil o dată cu această formă de viață, pe când Euharistia, legată de rugăciune, adică fiind formă de cult, a supraviețuit. Acolo unde s-a menținut mai mult timp, agapa a fost despărțită de Euharistie și a evoluat, luând aspectul și sensul unui ospăț pentru săraci, cum se constată, de exemplu, din mențiunile lui Tertulian, din Constituțiile Apostolice sau din lucrările Fericitului Augustin. În cele din urmă, ea se confundă cu pomenile sau ospețele funerare, care au încă loc la înmormântări și la parastasele pentru adormiți.

Tot ca resturi din vechile mese frățești din Biserica veche pot fi socotite și mesele comune care au loc la noi în jurul bisericilor, la unele din marile praznice, mai ales la hramurile de biserici și la Paște (când mesele de praznic au fost înlocuite, pe alocuri, prin ofrandele ce se aduc în biserici, se binecuvintează și se împart celor prezenți: pască, brânză, pește, carne de miel și vin).

Mihai Parfeni

Jurnal Spiritual

V-ar mai putea interesa şi aceste articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here