Părintele Florian Botezan ne vorbeşte despre aceste lucruri: Aş răspunde aici citindu-l tot pe părintele Paisie şi iarăşi, pentru mai mare aprofundare a acelui ce apus întrebarea, îi recomand volumul întâi: Cu durere şi dragoste pentru omul contemporan şi volumul al treilea,” Nevoinţă duhovnicească”, unde se vorbeşte pe larg despre problema blestemelor şi a farmecelor. Blestemele şi farmecele sunt nişte realităţi care nu trebuie să le ignorăm, dar părintele Paisie, şi la fel toţi părinţii, ne învăţă că blestemele şi farmecele prind acolo unde un om este departe de Hristos. Şi acolo unde este o nedreptate. În general, dacă faci o nedreptate şi cel nedreptăţit te blestemă, atunci blestemul acela are şanse să se prindă de tine. Dacă însă te străduieşti să nu păcătuieşti, te străduieşti să ai o viaţă cu Dumnezeu, mai ales dacă te străduieşti să te spovedeşti, să te împărtăşeşti cu regularitate, să particip la Liturghie, atunci blestemele, farmecele, făcute de oameni răuvoitori, nu au nici o şansă să se prindă de tine. Pe de altă parte este clar că un creştin nu are dreptul, nu poate să se conceapă ca el să apeleze la lucruri de genul acesta. Mai e o problemă. Există şi o obsesie a farmecelor. Mulţi oameni au obsesia că li s-a făcut ceva, că li s-au făcut farmece. Farmecele sunt o realitate, dar nu în toate cauzele în care oamenii pun pe seamă farmecelor… Pot să fie pur şi simplu nişte coincidenţe în viaţa lor, care se întâmplă. Dar de cele mai multe ori, oamenii trăiesc o viaţă departe de Hristos. Şi atunci este firesc. Trăiesc în curvie, trăiesc în curvie, trăiesc în păcate grave, nu merg la biserică, nu se spovedesc, nu se împărtăşesc, care înseamnă rugăciune şi vin după aceea la preot să spună „Părinte, cred că cineva mi-a făcut ceva, că nu-mi merge bine în casă, că n-am spor la bani, că n-am nu ştiu ce… Nu este decât efectul vieţii tale departe de Dumnezeu. Şi omul caută cumva şi o rezolvă din afară, şi magică:” Părinte, plătesc slujbe, fă ceva şi rezolvă-mă”! Nu întotdeauna când punem pe seama farmecelor chiar sunt farmece. Şi indiferent dacă sunt nu sunt farmece, dacă trăim o viaţă în Hristos şi cu Hristos, condusă de Duhul Sfânt, care înseamnă străduinţă de a nu păcătui, care înseamnă participarea la slujbe, care înseamnă spovedanie, care înseamnă împărtăşanie, care înseamnă toate acestea, care definesc o viaţă de creştin, atunci nu se leagă de tine nici farmece, nici blesteme, poţi să stai liniştit şi să nu fii obsedat de aceasta.
„Cuvinte Alese” – Asociaţia studenţilor Creştin Ortodocşi Români Oradea
Jurnal Spiritual
