Ce mai serbează românii de 1 Mai. Tradiţii şi obiceiuri de Armindeni

0
1262

ArmindenDincolo de Ziua Internaţională a Muncii, în tradiţia populară românească se serbează Armindeni, „Ziua Pelinului”, sau “Pomul lui Mai”, sărbătoare celebrată încă din vremea dacilor.

Denumirea de Armindeni (Armendina, Armindin, Arminder) provine de la numele proorocului Ieremia, prăznuit de Biserica Ortodoxă în ziua de 1 Mai.

Armindenul se serbează belşugu şi rodul pământului. Se spune dacă oamenii se spală de dimineaţă cu rouă vor avea parte de sănătate.

Tradiţia mai spune că trebuie puse ramuri verzi la porţile caselor, pentru noroc şi belşug, dar şi la intrările în adăposturile vitelor, pentru ca oameni şi animale, deopotrivă, să fie departe de spiritele malefice.

Armindenul aminteşte de prigonirea lui Iisus, crezându-se că, atunci când Irod omora copiii, a pus câte o ramură verde la poarta de unde ar fi început măcelul în ziua urmatoare. Însă a doua zi au apărut ramuri verzi la toate casele, iar Irod n-a mai stiut unde să îl caute pe Iisus.

hora-sc483teascc483

La 1 Mai, se serbează ziua de Armindeni în Transilvania, Banat, Bucovina şi Moldova. În Ţara Lăpuşului Armindenii au fost serbaţi de Rusalii, iar în Muntenia şi Oltenia a avut loc în 23 aprilie, de Sângiorz.

La petrecerile câmpeneşti se bea vin roşu amestecat cu pelin, “pentru schimbarea sângelui şi apărarea de boli”.

Tradiţia populară aminteşte că ciuma putea fi alungată doar în Ziua de Arminden şi numai cu frunza de pelin: Frunză verde de pelin/ Iată-ne la Armendin,/ Beau mesenii şi mănâncă,/ Şi de ciumă nu li-i frică! (S. Florea Marian, 1899).

În această zi pelinul se poartă la pălărie, la brâu sau la piept, se pune la icoană, la fereastră, în aşternuturi ori sub prag.

armindenii-in-bucurestii-de-odinioara-inainte-de-gratarul-de-ziua-muncii-romanii-se-veseleau-de-ziua-betivilor-18451433

Ana Grama

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here