Ce este democraţia?

0
2628

Democraţia constă în patru elemente de bază:

1.            Un sistem politic de schimbare şi înlocuire a guvernului prin alegeri libere şi corecte;

2.            Participarea activă a cetăţenilor în viaţa politică şi civică;

3.            Dreptul oamenilor la protecţie;

4.            Prevederile legale, prin care toţi oamenii au drepturi egale

democratiaI. Democraţia ca sistem politic al competiţiei pentru putere

Democraţia este mijlocul prin care poporul îşi alege conducătorii responsabili pentru politica şi conduita lor în exerciţiul funcţiunii.

Poporul este cel care decide cine îl reprezintă în parlament şi cine va conduce guvernul la nivel local şi naţional, prin alegeri regulate, libere şi corecte.

Guvernul se bazează pe consimţământul membrilor aleşi.

Într-o democraţie, poporul este suveran – el reprezintă forma cea mai înaltă de autoritate politică.

Puterea provine de la popor către liderii guvernului, care deţin puterea doar temporar.

Prevederile legale şi partidele politice necesită susţinere majoritară pentru a fi votate în parlament, dar drepturile minorităţilor sunt protejate în diferite moduri.

Poporul este liber să-şi critice reprezetanţii şi liderii aleşi şi sa le urmărească politca de guvernare.

Reprezentanţii aleşi la nivel local şi naţional trebuie să ia în considerare opinia poporului şi să vină în întâmpinarea nevoilor şi propunerilor sale.

Alegerile trebuie să aibă loc la intervale regulate de timp, aşa cum prevede legea. Reprezentanţii puterii nu îşi pot extinde mandatul fără consimţământul poporului prin noi alegeri.

Pentru ca alegerile să fie corecte şi libere, ar trebui să fie administrate de un organism neutru, corect şi profesionist care să trateze în mod egal toate partidele politice şi toţi candidaţii.

Toţi candidaţii la guvernare şi toate partidele politice trebuie a aibă drept la campanii electorale libere, prin care să-şi prezinte interesele în faţa elegǎtorilor, atât direct, cât şi apelând la sursele mass-media.

Alegătorii au dreptul să voteze în secret, fără să fie supuşi intimidărilor şi violenţei.

Supraveghetorii independenţi trebuie să urmărească buna desfăşurare a voturilor şi să se asigure că nu există corupţie, intimidare şi fraudǎ pe toată perioada alegerilor.

Se constituie un tribunal imparţial şi independent care să soluţioneze eventualele dispute în urma rezultatelor alegerilor.

Iată de ce este nevoie de o perioadă mai lungă de timp pentru buna organizare a alegeilor democrate.

II. Participarea: Rolul cetăţenilor în Democraţie

Într-o democraţie, rolul cheie al cetăţenilor este să participe la viaţa publică.

Ei au obligaţia să se informeze despre problemele generale din viaţa publică, să urmărească îndeaproape cum fac uz de putere liderii şi reprezentanţii politici şi sǎ îşi exprime propriile opinii şi interese.

O altă atribuţie civică importanta deţinută de cetăţeni este să voteze în cadrul alegerilor electorale.

Dar pentru un vot inteligent, fiecare cetăţean trebuie să asculte şi să ia în considerare punctele de vedere ale candidaţilor politici şi apoi să decidǎ.

În altă ordine de idei, participarea la viaţa publică a cetăţenilor înseamnă şi să se  implice în campaniile electorale, să candideze la preşedenţia unui partid politic, să se implice în problemele publice, să participe la întâlnirile pe teme locale, să întocmeascǎ petiţii către govern şi chiar să protesteze.

O formă vitală de participare o constituie candidarea  ca membru activ în organizaţii independente, non-guvernamentale, ceea ce se mai numeşte “societate civilă”.

Aceste organizaţii reprezintă interesele şi convingerile diverselor clase sociale: fermieri, muncitori, doctori, profesori, oameni de afaceri, apărători ai cultelor religioase, femei, studenţi, activişti ai drepturilor omului.

Este important ca femeile să se implice 100% în viaţa politică şi civilă.

Pentru aceasta este nevoie ca organizaţiile societăţii civile să instruiască femeile cu privire la responsabilităţile şi drepturile lor democratice, să îşi îmbunătăţească abilităţile politice, să le reprezinte interesele comune şi să le determine să se implice în viaţa politică.

Aderarea la grupările civice trebuie să fie voluntară într-o democraţie. Nimeni nu trebuie obligat să se înscrie într-o organizaţie, contrar voienţei sale.

Partidele politice sunt foarte importante, iar o democraţie este mai puternică, atât timp cât cetăţenii devin membri activi ai acestor partide.

În acelaşi timp, oamenii trebuie să se simtă liberi şi nu presaţi sau ameninţaţi să susţină  un anumit partid politic.

Democraţia depinde de participarea cetăţenilor în toate aceste moduri. Ei trebuie să fie paşnici, să respecte legea, să fie toleranţi vis-à-vis de opiniile celorlalţi indivizi.

III. Dreptul cetăţenilor într-o democraţie

Fiecare cetăţean are anumite drepturi fundamentale, pe care statul nu i le poate ştirbi.

Drepturile îi sunt garantate prin legi internaţionale.

Omul are dreptul la libera exprimare.

Nimeni nu îţi poate spune ce şi în ce să crezi, ce să spui şi ce nu.

Cultul religios este liber. Oricine are libertatea să îşi aleagă propria religie în care să creadă şi pe care să o practice.

Fiecare individ în parte are dreptul  să se bucure de cultură proprie, alături de membrii acestui grup cultural, indiferent dacă sunt minorităţi sau nu.

Mass-media este liberă şi pluralista.

Oamenii sunt liberi să aleagă dintre diferitele surse de informare, să citească presa, să asculte posturile de radio şi să urmărească emisiuni la televizor.

Oamenii au dreptul să se asocieze între ei, să formeze şi să participe la organizaţii şi sindicate, după bunul plac.

Cetăţenii au libertatea să-şi viziteze ţara, şi dacă doresc, să călătorească peste hotare.

Ei au dreptul să protesteze împotriva acţiunilor guvernamentale.

Fiecare dintre noi avem obligaţia de a ne exercita aceste drepturi în mod paşnic, respectând legea şi respectând drepturile celorlalţi.

IV. Prevederile legale

Democraţia este un sistem de reguli stabilite prin lege, nu de indivizi.

Prin prevederile legale, oamenii au dreptul la protecţie, la păstrarea ordinii, iar guvernul îşi limitează puterea în stat.

Toţi oamenii sunt egali, prin lege. Nimeni nu trebuie discriminat pe considerente de etnie, religie, sau sex.

Nimeni nu trebuie să fie arestat, încarcerat sau exilat în mod arbitrar.

Cel care sunt reţinu are dreptul să ia la cunoştinţă acuzaţiile care i se aduc şi să ceară prezumţia de nevinovăţie până când este declarat vinovat în condiţiile legii.

Persoana care este acuzată de crima are dreptul la un proces public, corect şi de scurtă durată, judecat de o curte de justiţie imparţială.

Doar printr-o lege prestabilită se poate taxa şi persecuta o persoană.

Nimeni nu este deasupra legii, nici măcar regele sau preşedintele ales.

Legea trebuie să fie corectă, imparţială şi stabilită de către curţi supreme de justiţie independente de orice partidă guvernamentală.

Este interzisă cu desăvârşire orice formă de tortură, cruzime şi tratament inuman.

Legea stabileşte limitele puterii guvernamentale. Nici un lider guvernamental nu poate viola aceste limite.

Nici un conducător, ministru sau partid politic nu poate lua decizii în numele judecătorului.

Reprezentanţii oficialităţilor nu pot face uz de putere pentru a-şi învesti titulatura. Curţile de justiţie independente şi comisiile pedepsesc orice formă de corupţie.

Limitele şi cerinţele unei democraţii

Dacă democraţia înseamnă muncă, cetăţenii nu trebuie doar să participe şi să îşi exercite drepturile, ci trebuie să observe şi anumite reguli şi principii democratice de conduită.

Poporul trebuie să respecte legea şi să respingă violenţa. Doar motivul că cineva nu agreează opiniile adversarilor politici nu justifică recurgerea la violenţă împotriva acestora.

Fiecare cetăţean trebuie să respecte drepturile semenilor săi şi demnitatea lor ca fiinţe umane.

Nimeni nu trebuie să decreteze opiniile advervarilor politici drept rele şi ilegitime doar pentru simplul fapt că are puncte de vedere diferite.

Oamenii trebuie să discute pe baza deciziilor luate de guvern şi nu să respingă autoritatea sa.

Fiecare grup cultural are dreptul să îşi practice propria cultură, să deţină controlul asupra acţiunilor întreprinse şi sa accepte că face parte dintr-un stat democrat.

Atunci când îţi expui opiniile trebuie să asculţi şi punctele de vedere ale celorlalţi, indiferent dacă eşti în asentimentul lor sau nu. Toţi oamenii au dreptul să fie ascultaţi.

Nu fi atât de convins de corectitudinea părerilor personale fără să acorzi credit şi altor păreri. Ia în considerare interese şi puncte de vedere diferite.

Când ceri anumite lucruri, trebuie să înţelegi că într-o democraţie este imposibil ca orice să se îndeplinească.

Democraţia cere compromisuri. Grupările cu interese şi poziţii diferite ar trebui să se întâlnească în cadrul negocierilor.

Nu poţi câştiga întotdeauna ceea ce îţi doreşti. Diferite combinaţii de grupări câştigǎ în anumite situaţii. În timp, fiecare câştigă ceva.

Dacă un grup etnic este exclus şi nu este ascultat, poate privi democraţia cu ură şi frustrare.

Orice persoană care doreşte să participe la viaţa public în mod paşnic şi respectǎ drepturile celorlalţi ar trebui să aibă un cuvânt de spus în ceea ce priveşte modul în care este guvernată ţara.

Sursa:stanford.edu

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here