Cât de mult s-a falsificat lumea

0
86
Translate in

falsificat Răutatea oamenilor a întrecut orice limită. Caută numai cum să se înşele unul pe altul. Iar dacă îl înşeală constituie aceasta o mare izbândă. Într-adevăr cât de mult s-a falsificat lumea! Toate le fac false. Dar bani iau mai mult decât luau cei mai de demult, sărmanii. Într-o zi cineva mi-a adus nişte răsaduri de roşii. Fiecare răsad era într-o pungă mică şi u pământ netrebnic – nisip mare – ca să ţină umezeală. Le vine greu să pună puţină apă. Nu mai vorbim să pună puţin gunoi. Numai deasupra era foarte puţin ca piperul negru. Când l-am scos din pungă toată rădăcina era putredă. Am pus un strat de pământ pe deasupra ca să scoată rădăcini noi.

Cum înşeală lumea! Să vedeţi, mi-au adus odată o cutie mare cu dulciuri. „Am să o deschid când va veni odată un grup mai mare”, mi-am spus. „Să nu deschid acum ca să nu intre furnicile”. Într-o zi s-au adunat mai mulţi. Am apreciat că vor ajunge (dulciurile) şi chiar vor prisosi. Când o deschid văd înăuntru staniol în toate părţile, iar partea în care se aflau dulciurile era foarte mică. Tot spaţiul dimprejur era gol. Altădată mi-au adus o cutie cu dulciuri deosebită, legată cu panglici. „Am s-o ţin pentru copiii de la Athoniadă”, mi-am spus. Dar în ea era nişte rahat întărit şi vechi.

-Părinte, nu-şi dau seama că aceasta este nedreptate?

-Nu. Ci o consideră izbândă. Pentru că păcatul a devenit modă şi nedreptatea isteţime. Duhul lumesc, din păcate, şlefuieşte mintea spre viclenie, iar cel ce nedreptăţeşte pe semenul său, scoate aceasta ca o izbândă. Îşi i-a şi diploma de merit: „Acesta este diavol, pe toate le izbuteşte”, îi spun unii, în timp ce lăuntric el suferă mustrarea conştiinţei sale, care este iadul cel mic.

 „Cu durere şi dragoste pentru omul contemporan” – Cuviosul Paisie Aghioritul (Cuvinte duhovniceşti)

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here