Cât de grav este fumatul pasiv?

0
999
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI
Fumul de țigară nu-i afectează numai pe fumători ci și pe cei care stau în preajma acestora. Milioane de adulți, femei și copii suferă zilnic din cauza fumului de țigară în locuințe, birouri, săli de ședințe, spații publice comunitare, restaurante, baruri, cafenele, cazinouri, holurile teatrelor sau mijloace de transport în comun.

fumatul pasivRiscurile consumului de tutun sunt cunoscute de foarte multe persoane care nu fumează faptic, dar sunt victimele inocente ale fumatului pasiv, inhalând, substanțele toxice din fumul de țigară provenit de la altă persoană.

Prin expunerea la fumat pasiv, persoanele aflate la locul viciat de fum, pot prezenta unele modificări semnificative: tuse, expectoraţie, bronșite, dispnee, iritaţia ochilor, viroze pulmonare, ulcere, boli coronariene și absenteism datorat afecțiunilor respiratorii.

S-a constat că fumătorii activi preiau doar 15% din fum iar restul de 85% se împrăștie în atmosfera din jur.

Aceasta este explicația că un nefumător, care stă timp de douăzeci de ani lângă un fumător care fumează câte douăzeci de țigări pe zi, va acumula în plămâni aproximativ patru kilograme de funingine, încărcată cu cantităţi mari de nicotină ce trece ușor în sânge și urină.

Întrucât o mare parte din țigară arde în scrumieră, fumul degajat constituie un mare pericol pentru fumătorii pasivi. S-a stabilit că fumul din încăpere conține de 2,7 ori mai multă nicotină, de 2,6 ori mai mult fenol, de 8,1 ori mai mult monoxid de carbon și de 10-30 ori mai multe substanțe cancerigene, comparativ cu fumul inhalat.

fum2Cel mai afectați vor fi copii, vârstnicii și persoanele suferinde.

Cât privește bebelușii și copii preșcolari, cu plămâni foarte mici și imaturi, efectele negative pot fi foarte grave, chiar cu cantități foarte mici de toxine din fumul țigărilor.

Chiar dacă părinții nu fumează în încăperea cu copii, sănătatea acestora este în pericol din cauza praticolelor toxice impregnate în haine, canapele, perdele, mobile sau chiar pe suprafața pereților.

În situații asemănătoare sunt și adolescenţii care trăiesc într-un mediu în care sunt siliți la fumatul pasiv pe o perioadă mai lungă de timp. Ei reprezintă un risc înalt de a li se declanşa iritații ale căilor respiratorii, tuse, expectorații, bronșite, astm, insuficiență respiratorie, inflamarea canalului auditiv și a amigdalelor. Din toate aceste cauze Societatea Americană de Pediatrie recomandă ca, pentru protecția copiilor, în casele de fumători să se cultive mai multe plante pentru a purifica atmosfera, să se zugrăvească pereții des și să se curețe canapelele și hainele impregnate de fum.

Același lucru se constată și la femeile care nu-și amintesc să fi pus țigara în gură, dar care se îmbolnăvesc des de plămâni sau de boli renale și genitale, uneori în cazuri foarte grave. Femeile care continuă fumatul pasiv în perioada în care sunt însărcinate, trebuie să știe că pun în pericol nu numai viața lor, ci și pe cea a bebeluşului.Bebeluşii  vor avea la naștere o greutate mai mică decât cea normală, sub 2500 grame, iar rata de deces în primele zile de sarcină sau în primele de zile după naștere, va fi mult mai ridicată.

În general în primul an de viață, copilul, se va îmbolnăvi mult mai frecvent, înregistrând și o întârziere a dezvoltării creierului.

În plus, femeile care fumează, activ sau pasiv, în timp ce alăptează pun în mare pericol viața sugarilor, întrucât laptele matern capătă un gust mult schimbat și conține toate substanţele toxice din tutun.

Legat de fumatul activ sau pasiv s-a considerat că fumul de țigară este divizat în două grupe:

– Fumul principal (FP) tras în plămâni de fumătorii activi

– Fumul secundar (FS) ce rezultă din arderea țigării între două fumuri.

Primul se formează la temperaturi de combustie între 850-950 grade Celsius, în conul de ardere. Pe tractul respirator, cu umiditate relativ ridicată, particulele trec în aerosoli care ajung în alveolele pulmonare unde produc leziuni celulare.

Fumul secundar se formează la temperaturi de combustie de 500-600 de grade Celsius și conține o cantitate mare de compuși cancerigeni (N-nitrozo Dimetilamină şi N- nitrozo dimetilamina) care sunt inhalaţi de fumătorii pasivi și care se condensează pe căile lor respiratorii, provocând nuclee edemice ce pot degenera în cancer.

La toate persoanele nefumătoare, fumul de țigară, inhalat în mod pasiv, reprezintă un risc foarte mare pentru sănătate. El este asemănător cu efectul gazelor de eşapament de la motoarele Diesel. La doar câteva minute de expunere la fum, apar primele simptome de reacție ce constau în dureri de cap, greață, iritarea ochilor și a mucoaselor nazale, conjunctivale și traheale, tuse cronică, expectorații purulente, bronșită cronică, agravarea astmului bronșic, respirație șuierătoare, distrugerea alveolelor pulmonare și diminuarea capacității fizice.

După o expunere de lungă durată, apar și alte efecte cronice.

Amintim aici riscul crescut de accident cardiovascular cu 30-50%, inclusiv infarct miocardic, fumul participând la formarea plăcilor de aterom pe pereții interiori ai arterelor coronare, care se îngustează treptat. În numai treizeci de minute de fum pasiv se modifică structura pereților vaselor de sanguine și apar afecțiuni dermatologice, în funcție de predispoziția genetică a persoanei respective.

fum1Riscul îmbolnăvirii de cancer pulmonar prin fumat pasiv este cu 30% mai mare în comparație cu persoanele care respiră aer curat.

Substanțele nocive care favorizează apariția tumorilor maligne au fost detectate în organismele fumătorilor pasivi. Testele de sânge și de urină au arătat că la 9 din 10 fumători pasivi au pus în evidență niveluri ridicate de nicotină, oxid de carbon și alți compuși toxici. Cantitatea de substanţe nocive este aproape egală cu cea din sângele celor fumători. Aceste substanțe acționează lent pe o durată lungă de timp, până la manifestarea tumorilor canceroase.

Un studiu efectuat de Organizația Mondială a sănătății în anul 2010, pe baza unor statistici din 192 de țări, arată că fumatul pasiv ucide anual circa 600.000 de persoane din întreaga lume, dintre care 165.000 de copii.

La nivel european, cel mai mare număr de adulți expuși involuntar la fumat sunt în Spania și Olanda. Cel mai puțin expuși sunt locuitorii țărilor nordice, în deosebi Finlanda. Aceasta a adoptat o legislație antitabac, care s-a dovedit a fi foarte eficace.

”Fumatul, dușmanul nemilos al omenirii”,  prof. univ.  Constantin Milică, ing. Daniela Troia 

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here