Carpe diem! Expresii celebre și… poveștile lor

0
758

carpe_diem_by_mordredx3-d5f1ibhCurriculum vitae, sui-generis, in vino veritas, in extremis, post mortem, hic et nunc, persona non grata, grosso modo, sunt doar câteva din expresiile latine pe care românul le folosește, dar nu sunt mulți care știu și care este originea acestor formule celebre.

Ziarul Metropolis a făcut o trecere în revistă a poveștilor din spatele mai multor sintagme latine, expresii care s-au păstrat în uzul comun al limbii române, fiind utilizate des nu doar în scris, ci și în vorbirea curentă.

Cogito, ergo sum – gândesc, deci exist

Este o expresie devenită celebră datorită filozofului francez René Descartes. Acesta a folosit-o în lucrarea „Principia philosophiae” pentru a proclama dovada rațională a existenței gândirii.

Quid pro quo – unul în locul altuia

Sintagma se referă la confuzii, erori, devieri de la datele reale ale unei discuții sau probleme prin substituire de termeni. Există și cuvântul folosit inițial de francezi și preluat, apoi, în limba română – quidproquo – desemnând o situație comică, în teatru, când un personaj este confundat cu altul, rezultând multe încurcături.

Memento mori – adu-ți aminte de moarte sau nu uita că vei muri

François-René de Chateaubriand a atribuit această expresie, în opera „Le gènie de christianisme” (1802), călugărilor trapiști din ordinul trapist (înființat în secolul al XVII-lea). Nu există alte dovezi că aceștia foloseau acest salut.

Mens sana in corpore sano – minte sănătoasă în corp sănătos

Iuvenal, poet latin care a trăit în secolele I și II după Hristos, a folosit această expresie în celebra lucrare „Satirae” („Satire”). Ulterior, aceste cuvinte au devenit deviza educației fizice.

Carpe diem! – bucură-te de ziua de azi!

Horațiu, unul dintre cei mai importanți poeți romani din „perioada de aur” a literaturii romane (43 î.Hr. – 14 î.Hr.), scria în „Ode”: „Carpe diem, quam minimum credula postero” („Bucură-te de ziua de azi și încrede-te prea puțin în cea de mâine”).

Divide et impera – dezbină și stăpânește

Sintagma este atribuită de istorici regelui Filip al Macedoniei (382-336 î.Hr.). Niccolo Machiavelli (1469-1527), diplomat, funcționar public, filozof, om politic și scriitor italian, a studiat politica Imperiului Roman și a rezumat-o în acest principiu de guvernare. Romanii spuneau: „Divide ut regnes!” („dezbină ca să domnești!”).

Gaudeamus igitur – să ne bucurăm, deci

„Gaudeamus igitur, iuvenes dum sumus!” („Să ne bucurăm, așadar, cât suntem tineri”) este începutul unui vechi cântec care a devenit imnul studenților în multe țări. Cântecul datează din secolul al XVIII-lea și este inspirat dintr-un manuscris în limba latină din 1287.

Ana Grama

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here