Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ este o instituţie publică de cultură, finanţată de Consiliul Judeţean Neamţ. Activitatea Centrului este împărţită în patru departamente: Valorificarea şi promovarea culturii tradiţionale, Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte”, Şcoala Populară de Arte şi Editura „Nona”.
Hora unirii – 24.01.2015
Departamentul de Valorificare şi promovare a culturii tradiţionale se raportează permanent la tradiţie şi la viaţa satului românesc, iniţiind proiecte destinate protejării acestora. Consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională, Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” a purtat în întreaga lume frumuseţea dansurilor, cântecelor şi a costumelor populare româneşti. Şcoala Populară de Arte, instituţie de învăţământ vocaţional, îşi deschide porţile, de peste 40 de ani, tuturor celor care doresc să-şi pună în valoare creativitatea şi talentul, iar Editura „Nona”, în cele peste 150 de titluri publicate, a reunit importante cercetări în domeniul culturii tradiţionale şi al istoriei judeţului Neamţ.
Manifestări precum „Vacanţele Muzicale la Piatra-Neamţ”, Festivalul Internaţional de Folclor „Ceahlăul”, Festivalul de Datini „Steaua sus răsare”, Festivalul-concurs „Florile Ceahlăului” au devenit aproape sinonime Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, o instituţie care îşi propune să rămână mereu o promotoare şi o formatoare de cultură de cea mai înaltă ţinută.
– O să încep prin a vă ruga să ne spuneți câteva cuvinte despre noile proiecte ale Centrului de Cultură și Arte “Carmen Saeculare˝ din Piatra Neamţ. Știm că este privită ca un reper al vieții culturale nemțene, motiv pentru care vă invităm să ne reamintiți care este obiectivul acestei instituții.
Concursul Județean Foto(Etno)Grafia, Ed. A Doua, Noiembrie 2014
Proiectele noastre sunt foarte diverse, acoperind mai multe arii: păstrarea, protejarea şi promovarea patrimoniului material şi imaterial prin Departamentul de Valorificare şi Promovare a Culturii Tradiţionale şi Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte”, educaţia în domeniul artistic prin Şcoala Populară de Arte şi publicarea de lucrări în domeniul culturii şi, mai ales al culturii tradiţionale, prin Editura „Nona”. Consider că anul 2015 a avut un început de bun augur, odată cu spectacolul „Eternul Eminescu” susţinut de actorul Ion Caramitru şi clarinetistul Aurelian Octav Popa, spectacol care a umplut sala Teatrului Tineretului până la refuz. Astfel, Sala de Festivităţi a Colegiului Naţional „Petru Rareş” a fost gazda Zilelor clasei de actorie a Şcolii Populare de Arte; apoi ne-am pregătit pentru celebrarea Zilei Unirii Principatelor și multe alte proiecte despre care o să vă vorbesc pe tot parcursul acestui interviu.
– Cum privesc nemțenii, în special tinerii, activitățile organizate de către Centrul pentru Cultură și Arte “Carmen Saeculare˝?
Prezenţa lor în număr mare chiar la manifestări care nu au îi au drept grup-ţintă, ne dovedeşte interesul tinerilor pentru actul de cultură de calitate. Cred că atunci când organizezi o manifestare culturală valoroasă, este imposibil să nu atragi toate categoriile de public. Aşa cum vă spuneam, proiectele noastre sunt foarte diverse. Şi sunt aşa tocmai din acest motiv: pentru că vrem să ajungem la publicul de toate vârstele. Organizăm stagiuni de teatru, şcoli de vară sau festivaluri dedicate copiilor şi tinerilor. Dar am încercat întotdeauna să integrăm publicul tânăr, prin secţiuni în program dedicate acestuia şi în cadrul manifestărilor care se bucură, în mod obişnuit, de prezenţa spectatorilor de vârsta a doua sau a treia. Programul „Vacanţelor Muzicale”, de exemplu, include cursuri de masterclass, zile speciale ale instituţiilor de învăţământ muzical, seri dedicate muzicii pop sau folk. Sunt mici strategii care atrag tinerii spre muzica clasică, deşi poate aceasta nu reprezintă chiar prima opţiune pentru timpul lor liber. Organizarea manifestărilor mari în aer liber – Festivalul Internaţional de Folclor, Festivalul „Vacanţe Muzicale”, Festivalul de Datini şi Obiceiuri – a însemnat, de asemenea, o bună şansă de a veni spre publicul tânăr. Stagiunea de folclor, pe care o organizăm în comunele nemţene, atrage mereu tineri, dornici să participe la programe culturale, indiferent de factura lor.
Șezătoare la Nemțișor, clasa de meșteșuguri, Vânători Neamț, dec.2014
-Mai prezintă pietreanul interes vis-a-vis de datini, tradiții și obiceiuri sau societatea modernă tinde să ia locul celei tradiționale?
-Inevitabil, societatea modernă va lua, din păcate, locul celei tradiţionale, oricât am lupta să nu se întâmple aşa. Sigur că menirea noastră este aceea de a promova cultura tradiţională, valorificarea, scoaterea la lumină a ceea ce a rămas adevărat, neatins, în comunitatea autentică nemţeană. Dar, din păcate, locurile în care găsim toate aceste lucruri devin din ce în ce mai puţine. Contextul social-economic actual îşi pune amprenta chiar şi în comunităţile cele mai izolate. Mă bucur, însă, că există oameni inimoşi, atât în oraşe, cât şi în comunele nemţene, care luptă ca tradiţia să nu piară, prin mijloacele care le stau la dispoziţie. Fie înfiinţează o formaţie folclorică, fie adună obiecte pentru un mic muzeu etnografic, fie caută finanţări pentru susţinerea unor meşteşuguri. Sunt paşi extrem de importanţi în îndeplinirea unei misiuni atât de importante cum este păstrarea patrimoniului cultural material şi imaterial. În ce priveşte interesul pietrenilor pentru cultura tradiţională, participarea lor la manifestările noastre demonstrează că interesul este viu. În plus, acum există un trend acum, în mediul urban, de revenire către motive, obiecte şi obiceiuri tradiţionale, de la hrana sănătoasă, bucătăria tradiţională, până la arhitectură sau obiecte de decor interior, lucruri care pot, într-o oarecare măsură, să ducă mai departe anumite segmente ale culturii tradiţionale.
– Cum priviți dumneavoastră legătura dintre cultură și artă: se pot îmbina cele două concepte?
Consider că sunt de neînchipuit una fără cealaltă, se nasc mereu una din cealaltă, într-o permanentă pendulare, care contribuie la evoluţia gândirii şi a umanităţii, general. Cultura s-a născut odată cu umanitatea, iar arta a derivat din aceasta ca o firească dorinţă de exprimare. Cultura şi arta au însoţit drumul iniţiatic al omului, apoi istoria lui de-a lungul timpului şi o fac şi astăzi, mai pregnant decât oricând.
-Cum credeți că se poate stabili o legătură mai profundă între cultură, artă, frumos și ființa umană din zilele noastre, acel om ancorat în era vitezei și a superficialului?
Cred că tocmai acestă eră a vitezei şi superficialului duce la o izolare a omului, la retragerea şi închiderea în sine. În aceste condiţii, legătura dintre cultură, artă, frumos şi fiinţa umană, devine una tot mai profundă, este cea care îl salvează, îl ajută să se exprime, îi oferă un „colac de salvare” într-o lume care, din punct de vedere axiologic, devine din ce în ce mai confuză.
-Cum credeți că poate fi valorificat potențialul județului Neamț din perspectiva datinilor și tradițiilor strămoșești?
Cel mai important lucru este ca toată această moştenire să iasă la lumină, să fie făcută cunoscută şi generaţiilor mai tinere, în special din mediul urban, care au pierdut puţin contactul cu ceea ce este autentic. Valorificarea potenţialului extraordinar pe care îl are încă judeţul Neamţ nu se poate face decât prin manifestări culturale care să exploateze toate aceste lucruri, prin strategii care să aducă turiştii în comunităţile tradiţionale şi printr-un efort al comunităţilor locale care trebuie direcţionat şi către acest domeniu.
-Există vreo legătură între cultura tradițională și noile influențe? Dacă da, cum se manifestă noul în societatea actuală, mai ales la nivelul județului Neamț?
Din păcate, în afară de fenomenul de care aminteam anterior, acela de revenire, într-o mică măsură la cultura tradiţională, în spaţiul urban, între noile influenţe şi cultura tradiţională există o fractură. Fractura aceasta este produsă de contextul social-economic şi, în primul rând de fenomenul migraţiei românilor în străinătate care, inevitabil, a afectat şi identitatea culturală. Aceştia au împrumutat civilizaţia şi cultura ţărilor respective aproape în totalitate, iar atunci când se întorc în România, acest lucru îşi pune o amprenta pe întreaga lor existenţă individuală, socială, comunitară. Această struţo-cămilă culturală înseamnă, din păcate, anularea oricărei urme de moştenire românească. Apoi evoluţia tehnică incredibilă a societăţii actuale face ca aceasta, firesc, să se rupă total de instalaţiile tradiţionale care ajuta la muncile casnice sau la cele ale câmpului. Din fericire, însă, motivele tradiţionale sunt încă exploatate în arta populară, în meşteşuguri, prin intermediul folclorului muzical, coregrafic, ceremonial, care devin, astfel, vectori esenţiali în păstrarea identităţii culturale româneşti în context european.
Festivalul Internațional de Folclor Ceahlăul, Piatra Neamț, august 2014
-Cum credeți că putem promova mai intens arta populară (folclorul) la nivelul județului Neamț ?
Rămân, totuşi, o optimistă şi consider că, printr-un efort comun, al nostru, al comunităţilor locale, al şcolilor, putem face o educaţie în acest sens, încă din „faşă”. Am demarat, încă de anul trecut, un proiect de ateliere meşteşugăreşti pentru copii, în câteva comune nemţene, care s-a bucurat de un succes nesperat. Sunt zeci de copii care învaţă să toarcă, să ţeasă, să facă măşti, să sculpteze în lemn, să împletească pănuşi sau sfoară. Şi o fac cu o dragoste şi o implicare pe care nu le-ai bănui la nişte copii care, altfel, şi-ar împărţi timpul liber între tabletă şi smartphone. Cred că acesta ar trebui să fie începutul. Împreună trebuie să dăm o şansă generaţiei tinere, am putea fi surprinşi de ce potenţial au copiii noştri. Ei vor fi adevăraţii români de mâine. Dar trebuie să-i învăţăm cum să facă asta.
– Ce părere aveți despre arta pură și noțiunea de kitsch? Cât este artă și frumos și cât reprezintă kitsch, respectiv falsitate, în acest domeniu ?
Sigur că fiecare are propriile criterii estetice după care judecă arta, frumosul, kitsch-ul. După părerea mea, kitsch-ul se manifestă destul de frecvent, astăzi, în toate domeniile culturii. De la literatură şi artă, până la arhitectură şi muzică. Pe noi ne doare cel mai mult această tendinţă de urbanizare a spaţiului rural, efect al fenomenului descris mai sus. Construcţiile acestea care mai de care mai grandioase, mai decorate şi colorate, nu fac decât să şteargă identitatea culturală a oricărei comunităţi rurale.
– Ce planuri/proiecte de viitor aveți în vedere?
Ne propunem ca, în toate cele patru departamente ale instituţiei, să desfăşurăm activităţi valoroase, care să însemne ceva, să constituie repere în spaţiul acesta cultural. Îmi doresc, de asemenea, să avem o stagiune folclorică bogată a Ansamblului “Floricică de la Munte” şi să continuăm înfiinţarea de noi formaţii folclorice de amatori în comunele nemţene. Dorim să susţinem activitatea claselor externe de meşteşuguri şi să facilităm participarea meşteşugarilor, formaţiilor şi interpreţilor la târguri şi festivaluri în ţară şi în străinătate. Ne propunem, de asemenea, să continuăm parteneriatele cu toţi colaboratorii noştri de nădejde, să organizăm manifestări culturale de calitate, care să satisfacă gustul publicului. Şi, de ce nu, să atragem finanţări, în aşa măsură încât să putem demonstra că un proiect cultural bine conceput şi implementat poate fi o piesă importantă în angrenajul social-economic.
Astfel, pe lista propunerilor de proiecte pentru anul 2015 se află, după cum urmează:
În luna ianuarie s-a desfășurat la Teatrul Tineretului acțiunea „Eternul Eminescu”, un spectacol de muzică şi poezie susţinut de actorul Ion Caramitru şi clarinetistul Aurelian Octav Popa.
Apoi, au urmat Zilele clasei de actorie, între 19-22 ianuarie, un proiect care și-a propus organizarea unei serii de spectacole de teatru ale clasei de actorie din cadrul Şcolii Populare de Arte.
Festivalul Vacanțe Muzicale la Piatra Neamț, Concert ”Camerata Regală” – 6 iulie 2014
La data de 24 ianuarie s-a „înfăptuit” Hora Unirii, proiect ce și-a propus să marcheze aniversarea celor 156 de ani de la Unirea Principatelor Române printr-o manifestare cultural-artistică încheiată cu “Hora Unirii”, un simbol cultural identitar al românilor de pretutindeni.
Luna februarie va debuta cu “Dragobetele – sărbătoarea dragostei la români”, proiectul ce are în vedere realizarea unei manifestări complexe, care include muzică populară, scenete de teatru, precum şi crearea unor felicitări şi desene tematice.
În martie, nemțenii vor avea parte de „Târgul de mărţişor”, proiect ce îşi propune organizarea unui târg de mărţişoare tradiţionale, create de meşteri populari români, dar şi de elevii claselor externe de meşteşuguri din cadrul şcolii Populare de Arte.
Imediat va urma Festivalul-concurs de muzică populară pentru copii şi tineri “Florile Ceahlăului”, ediţia a 27-a, ce valorifică muzica instrumentală şi vocală, autenticitatea cântecului şi a portului tradiţional; “Armoniile pascale” – Spectacol de muzică şi poezie susţinut de actriţa Daniela Nane şi chitaristul Costin Soare şi prezentat de jurnalistul Sebastian Crăciun vor avea loc la data de 31 martie 2015.
Luna aprilie va avea în vizor “Ziua Portului Tradiţional”– proiect ce îşi propune realizarea unor manifestări culturale care să promoveze unicitatea portului popular românesc din toate zonele etnografice, iar mai va fi gazda Zilei Europei – proiectul îşi propune realizarea unui spectacol care să cuprindă prezentarea tradiţiilor din mai multe ţări europene.
Colocviul Internaţional de Literatură este programat pentru 29-31 mai, iar scopul său este realizarea unei manifestări culturale de nivel internaţional care să contribuie la o mai bună cunoaştere a României în rândul scriitorilor şi cititorilor din cele 32 de ţări din cadrul Asociaţiei Internaţionale a Criticilor Literari.
Pe 1 Iunie, Ziua Internaţională a Copilului este celebrată prin spectacole de muzică şi teatru, expoziţii de pictură şi alte manifestări culturale dedicate celor mici.
Zilele Şcolii Populare de Arte vor reprezinta o suită de manifestări menite să marcheze finalul anului de învăţământ în cadrul cursurilor desfăşurate de instituţie.
Va urma Şcoala de vară, 24 iunie-31 iulie, proiect ce îşi propune realizarea unor cursuri care să exploateze creativitatea şi talentul copiilor în domenii diverse: olărit, pictură, iconografie, grafică, chitară, dans popular, canto popular sau artă textilă tradiţională – tors, ţesut, cusut.
Moment festiv la Școala de Vară în lumea artei, 2014
La data de 24 iunie ne întâlnim cu Sărbătoarea Sânzienelor, care s-a constuit, în ultimii ani, un bun prilej pentru organizarea unor spectacole folclorice la Şura din Ştrandul municipiului Piatra-Neamţ, dar şi a unor întâlniri cu specialişti în cultură tradiţională, menite să promoveze simbolurile acestei sărbători legată de plantele de leac şi de riturile premaritale.
În una iulie, vom fi gazdele Festivalului Internaţional „Vacanţe Muzicale la Piatra-Neamţ”, ediţia a 42-a, dedicat studenţilor de la instituţiile de învăţământ superior muzical din România şi din străinătate. Aceştia vin la Piatra-Neamţ pentru a urma cursurile de măiestrie coordonate de personalităţi ale vieţii muzicale româneşti şi internaţionale.
Sântiliile ne oferă apoi ocazia evocării credinţelor şi practicilor din vechime, în cadrul unor manifestări artistice sau a unor întâlniri cu specialişti în domeniu, iar Ziua Imnului de Stat, 29 iulie – îşi propune organizarea unui simpozion care să evoce semnificaţiile profund patriotice ale Imnului de Stat şi rolul pe care acesta l-a jucat în istoria românilor.
Festivalul Internaţional de Folclor „Ceahlăul”, ediţia a 18-a, organizat în luna augut a reuşit să aducă la Piatra-Neamţ formaţii de dans reprezentative pentru cultura tradiţională românească, dar şi pentru cea a unor ţări precum Scoţia, Spania, Italia, Franţa, Belgia, Serbia, Grecia, Bulgaria, Turcia, Israel, S.U.A., Ucraina sau Republica Moldova.
Toamna va anunța participarea Centrului pentru Cultură şi Arte “Carmen Saeculare” Neamţ la Târgul de carte “LIBRIS” 2015, proiect ce are ca scop promovarea activităţilor Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ în cadrul ediţiei 2015 a Târgului de carte „Libris” Piatra-Neamţ.
Ziua Unirii 2015, sărbătorită la Colegiul Național Petru Rareș
La data de 1 Octombrie vom sărbători Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice, proiect ce îşi propune să realizeze un spectacol folcloric dedicat persoanelor de vârsta a III-a, iar în fiecare an “Ziua Centrelor Culturale” se constituie într-un nou prilej de construire a unui dialog activ între Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” şi celelalte instituţii similare din ţară, printr-un program artistic comun sau printr-o activitate de comunicări ştiinţifice.
În noiembrie va avea loc un concurs de fotografie etnografică FOTO(ETNO)GRAFIA, ediţia a III-a, ce se adresează atât amatorilor, profesioniştilor, cât şi deţinătorilor de material fotografic în domeniul etnografiei din judeţul Neamţ.
Luna cadourilor va începe prin sărbătorirea Zilei Naţionale a României, proiect ce are ca finalitate realizarea unui spectacol care să marcheze, din punct de vedere cultural, Ziua Naţională a României.
Va urma apoi, concertul de colinde care pune în valoare această veche formă de practică augurală constituindu-se, astfel, într-o oportunitate de a promova unul dintre obiceiurile tradiţionale cu cel mai mare impact în mentalitatea populară românească.
Festivalul Brazilor “Altfel”, ediţia a III-a nu va lipsi nici în acest an, un proiect care îşi propune organizarea unei expoziţii neconvenţionale de brazi de Crăciun având ca sursă de inspiraţie pomul de Crăciun al satului tradiţional, precum şi cel al lumii contemporane, creat din materiale ecologice.
Festivalul Naţional de Muzică pentru Copii şi Tineret “Cântec de stea”, ediţia a VI-a este organizat în parteneriat cu Asociaţia „Children Forever”, și îşi propune promovarea tinerelor talente din domeniul muzical prin intermediul unei competiţii care are, totodată, rolul de a introduce publicul în atmosfera sărbătorilor de iarnă.
Festivalul de datini şi obiceiuri „Steaua sus răsare”, ediţia 47-a va fi o manifestare tradiţională a Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, Festivalul de datini şi obiceiuri „Steaua sus răsare” readuce în actualitate tradiţii străvechi legate de Crăciun şi Anul Nou. Manifestarea are două componente: o paradă folclorică a formaţiilor prin centrul municipiului Piatra-Neamţ şi un spectacol al obiceiurilor de iarnă.
Nu ești singur de Crăciun – acțiune umanitară în parteneriat cu Fundația ”Sf. Iosif – Concordia 2000”, Primăria Municipiului Piatra-Neamț și Centrul pentru Cultură și Arte ”Carmen Saeculare”
Vom încheia luna decembrie cu „Orăşelul Copiilor”, zona Igloo – Platoul Cozla, un proiect realizat, în parteneriat, de Perla Invest şi Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, în care elevii clasei de canto din cadrul Şcolii Populare de Arte vor susţine, în fiecare seară, recitaluri de colinde, în perioada premergătoare Sărbătorii Crăciunului.
Vă mulţumim că aţi acceptat invitaţia de a ne relata câteva cuvinte despre instituția de cultură pe care dumneavoastră cu drag o „păstoriți”.
Vă dorim succes în toate activitățile pe care la întreprindeți și fie ca Bunul Dumnezeu să vă ajute să vă îndepliniți eficient toate obiectivele organizaționale ale Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare”, Piatra Neamț.
Alexandra Gîrbea
Jurnal Spiritual
