Calea spre credință

0
91
Translate in

rugaciune

„Un om credincios avea un fiu necredincios. Tatăl era foarte îngrijorat din această pricină, dar nu putea face nimic. În cele din urmă, simțind apropierea morții, l-a chemat pe fiul său și i-a zis:
– Am la tine o singură rugăminte: după ce o să mor, să vii în camera mea, zi de zi, pentru un sfert de oră.
– Bun, și ce să fac atunci? – a întrebat fiul.
– Nimic. doar să stai jos – dar nu mai puțin de un sfert de oră…
După ce și-a îngropat tatăl, fiul i-a împlinit întocmai rugămintea: venea zi de zi în camera lui (unde, printre altele, erau icoane) și pur și simplu stătea jos. După ce au trecut cincisprezece zile, tânărul s-a dus de bunăvoie la biserică și după o vreme a devenit foarte credincios.
Numai atunci și-a dat seama cât de înțeleaptă fusese cerea tatălui său, fiindcă în tinerețe mulți oameni nu își fac niciodată timp să se gândească la viață și la moarte, la Dumnezeu, la sufletul lor. În fiecare zi, măcar un sfert de oră…”
„Apa vieții – 300 de istorioare cu tâlc duhovnicesc”, editura Sophia, 2016

Prin meditație te apropii de Dumnezeu, te cunoști pe tine însuți, devii conștient și dobândești credință. Iar la credință se ajunge prin iubire. Pacea și liniștea le trăiești pe măsură ce înțelegi scopul călătoriei tale, pe măsură ce simți că ești iubit și poți iubi, pe măsură ce înțelegi libertatea. Un copil se simte în siguranță alături de părinții săi, pentru el ei sunt singura realitate, în ochii lui ei sunt cineva indiferent de statutul lor social, el nu îi judecă, îi acceptă cum sunt și aceste sentimente le dau acestora forță. Tot astfel cum divinitatea este răbdătoare, îți dă liniște, te așteaptă până când înțelegi, știe că ai nevoie de timp ca lucrurile să îți fie clare, vede cum te străduiești să transformi răul în bine, să faci lumea mai fericită și un pic mai frumoasă. Și toate acestea le faci prin inimă, dragostea este un mod de abordare a vieții, iar inima înlesnește contactul cu Dumnezeu. Lumea nu înseamnă răutățile celor pe care îi vedem la jurnalul de știri, lumea înseamnă oameni care se străduiesc să facă un bine celorlalți prin fapte bune și cuvinte frumoase. Pe măsură ce trăiești experiențele, ajungi să înțelegi dualitatea existenței, care este formată din zi și noapte, durere și plăcere, armonie și discordanță, extaz și agonie. Te bucuri de vedere mult mai mult după ce ai fost orb, te bucuri de puterea credinței mult mai mult după ce ai rătăcit, savurezi fericirea mult mai mult după ce ai fost trist. (M.M.)