Busuiocul, aşa cum nu-l cunoaşteţi

0
261
Busuiocul

 

Cât de vechi e mitul mirosului de Busuioc prin aşezările de la Dunăre?

Unii îl cred cu dalbă barbă tracică, adică ar fi aici din totdeauna, iar alţii nu îi dau mai mult de 2000 de ani, socotind că l-au adus încoace veteranii împământeniţi de Roma antică.

De ce origine italică? Pentru că şi astăzi, prin Calabria şi Sicilia, ţăranii îi consideră logodiţi pe fecioara care i-a dat unui flăcău în dar busuioc verde. La Dunăre, tradiţia nu este chiar identică, dar nu este nici departe de credinţa într-o posibilă nuntire. Se crede că buchetul înmiresmat aninat la uşa sau la poarta casei, unde stă o fată mare atrage peţitori… Dar, preţuirea acestei plante aromitoare nu gravitează exclusiv pe orbita dragostei.

Medicina populară pune Busuiocul la treburi mai puţin romantice

Se refera la un terci de frunze, antidot la înţepături de ţânţari sau de alte insecte veninoase. Ceaiul ajută în cazuri de constipaţie şi calmează durerile abdominale datorate indigestiei. Extractul de busuioc este folosit la afte şi herpes. Uleiul esenţial are acţiune antidepre-sivă, antiseptică, carminativă, digestivă, expectorantă, febri-fugă, profilactică în boli infecţioase.

Ce să mai zicem despre Ocimum basilicum (denumirea latină a plantei)?

Că se utilizează părţile aeriene recoltate în timpul înfloririi. E bine de ştiut că nu este indicat să fie folosit, ca leac, de femei însărcinate. Interesează pe cineva că se numără între ierburile care îmbălsămau mumiile egiptene? Poate doar în măsura în care am dispune de reţeta completă şi de proiectul arhitectural al pira-midelor. Dar, ar fi de preferat, dacă tot veni vorba de publicat reţete cu Busuioc, să vedem de ce este în stare condimentul Busuioc. Asta ar însemna să luăm din cartea de bucate reţeta “Mazăre în sos de Busuioc” pomenită acum peste o mie de ani de romanul Apicius, sau “pesto a la Genovese” -sosul italian pentru spaghete devenit celebru în lumea întreagă.

Busuiocul este o plantă gingaşă, care iubeşte soarele.

Este, aşa cum am văzut, un simbol al iubirii. Poate că este chiar simbolul iubirii nemuritoare, pentru că varietatea “athanatos”, care creşte în Grecia şi rămâne verde şi iarna, se traduce prin nemuritor.

”Planta Romanica”, Nr. 8, iunie -iulie 2005

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here