Bomba atomică (1949)

0
357
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI
Prima-bomba atomica-a-URSS--detonata-acum-61-de-aniReactorul atomic a fost inventat de Enrico Fermi şi Leo Szilar. Fermi s-a născut la Roma în 1901 şi a devenit expert în matematică, fizică şi inginerie. A fost, mai întâi de toate, profesor de fizică, iar mai târziu, de fizică atomică. In cercetare a fost interesat îndeosebi de crearea izotopilor artificiali prin bombardament cu neutroni. Realizările sale în domeniu au fost atât de mari încât în 1938 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fizică.

În acea vreme, Fermi era persecutat în Italia din cauză că era căsătorit cu o evreică şi exprima opinii antifasciste. Când a participat la ceremonia de decernare a premiilor Nobel, la Stockholm, a profitat de ocazie şi nu s-a mai întors în Italia, plecând, în schimb, la New York. Acolo, la Uni-versitatea Columbia, Fermi a început să lucreze alături de Leo Szilard şi un proaspăt absolvent pe nume Walter Zinn. împreună au făcut experimente cu fisiunea nucleară, plecând de la ipoteza că neutronii eliberaţi în timpul fisiunii aveau să iniţieze o reacţie în lanţ, generând, astfel, energie.

Cercetarea în care se angajaseră Fermi şi colegii lui avea, în mod clar, potenţial pentru aplicaţii militare.

In martie 1939, Fermi a încercat să discute despre stadiul cercetării sale cu marina americană, dar întâlnirea nu a avut niciun rezultat. Apoi, Szilard i-a explicat lui Albert Einstein ce făceau. Einstein era o persoană extrem de influentă. El a fost cel care i-a atras atenţia preşedintelui Roosevelt în legătură cu implicaţiile militare ale proiectului şi imediat lui Fermi i s-au pus la dispoziţie fonduri generoase şi o echipă de oameni. Proiectul lui Fermi a fost analizat de o a doua echipă de savanţi, de la Universitatea Princeton. Echipa de la Princeton şi-a dat aprobarea, şi echipa mixtă, stabilita in Chicago, s-a apucat să lucreze la proiectul energiei nucleare.

În decembrie 1942 s-a realizat primul experiment de fisiune nucleaia controlată.

A avut loc într-o sală de sport a Universităţii din Chicago şi a fost încununat de succes. In august 1944 proiectul a fost mutat la Los Alamos, în New Mexico. Acolo se construise în acest scop un laborator sub conducerea lui Robert Oppenheimer. Fermi a devenit şeful depăra mentului de fizică de la Los Alamos. Scopul specific al noului laborator era construirea unei bombe nucleare cu care să se câştige războiul.

În proiect au mai fost investite un an de muncă şi două milioane de dolari. Prima bomba atomică a fost detonată în dimineaţa zilei de 16 iulie 1945 la baza aeriană Alamogordo, la 200 de kilometri sud-est de Albuquerque. Testarea bombei a fost un succes copleşitor.  Echipa s-a apucat să construiască alte bombe atomice, pentru a fi utilizate în stadiul final al celui de-al Doilea Război Mondial. Americanii îi făcuseră pe japonezi să se retragă. Exista , insa, pericolul ca japonezii să-i ucidă pe toţi prizonierii supravieţuitori şi să refuze să se predea.

Americanii au luat decizia istorică şi controversată de a-i sili pe japonezi să se predea prin aruncarea uneia dintre noile arme asupra unui oraş de pe teritoriul japonez.

La numai trei săptămâni după testul pilot de la Alamogordo, în 6 august, a fost aruncată o bombă atomică asupra Hiroshimei. Bomba a fost lungă de 3,3 metri; a fost aruncată din bombardierul B-29 al forţelor aeriene americane Enola Gay, pilotat de Paul Tibbets. Bomba, poreclită Little Boy, a fost eliberată la o altitudine de aproximativ 10.000 de metri; ea a explodat în aer, la circa 200 de metri deasupra oraşului.

Energia eliberată n timpul exploziei a fost suficientă pentru a distruge complet 10 kilometri pătraţi din oraşul Hiroshima. O sută de mii de locuitori ai oraşului u fost ucişi pe loc. Dintre supravieţuitori, probabil că în jur de alţi 100.000 au fost atât de grav arşi sau afectaţi de radiaţii, încât au murit mai târziu. Guvernul japonez nu a reacţionat la această acţiune menită fi o lovitură de graţie. Nu a existat o predare formală. Guvernul american a decis că nu are de ales şi trebuie să aplice acelaşi tratament unui alt oraş japonez. A doua bomba atomică, cu numele de cod Fat Man, a fost sată să cadă peste Nagasaki, în 9 august. De această dată, bombardamentul a avut efectul scontat, şi pe 10 august guvernul japonez a jerut armistiţiu; începuse negocierea condiţiilor predării.

Inventarea bombei atomice a avut un impact imediat asupra istoriei mondiale.

A pus capăt în mod spectaculos – şi crud – celui de-al Doilea Război Mondial, ucigând zeci de mii de civili japonezi. A însemnat un avertisment teribil asupra felului în care ar putea arăta un Treilea Război Mondial: mult mai rău decât primul sau al doilea. Paginile fotografice înspăimântătoare ale Hiroshimei anihilate şi ale supravieţuitorilor afectaţi au obsedat generaţia postbelică; ele au atârnat ca sabia lui Damocles asupra Războiului Rece.

Armele nucleare care au fost acumulate pe parcursul următoarelor decenii au fost mai puternice şi mai înfricoşătoare chiar decât bomba atomică de la Hiroshima. Simpla cunoaştere a potenţialului lor distrugător era de ajuns pentru a crea un impas global; teama de bomba atomică a devenit o forţă politică majoră. In Războiul Rece, amintirea a ceea ce făcuse bomba atomică la Hiroshima a fost cea care a adus frica de Dumnezeu supraputerilor şi aliaţilor lor. Această invenţie a lui Enrico Fermi a creat o jumătate de veac de teamă globală.

Invenţii care au schimbat lumea, Rodnez Castleden

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here