Altarul din Bălăşeşti – mărturia în lut a vremurilor

0
134

Biserica „Sfântul Nicolae” din BălăşeştiBiserica „Sfântul Nicolae” din Bălăşeşti, judeţul Galaţi a fost ridicată la anul 1846 de vornicul Grigore Şuţu.

Arhivele spun că vornicul Şuţu a asigurat materialele, iar credincioşii „manopera”. Edificiul a fost zidit din materiale specifice locului şi vremurilor – lemn şi vălătuci de pământ. De jur împrejurul bisericii este cimitirul comunităţii, ortodoxă sută la sută, un fel de mărturie peste timp a celor care au fost.

În bună stare

În ciuda faptului că materialele sunt degradabile, supuse vicisitudinilor vremii, Biserica din Bălăşeşti – aceeaşi din lut şi lemn – există şi astăzi. Cu siguranţă, aici se va sluji ani buni de acum înainte; nu se întrevăd alte posibilităţi pentru a fi zidită o biserică straşnică, din piatră.

„În acea perioadă a construcţiei Bisericii din Bălăşeşti, slujitor era vrednicul de pomenire părintele Gr. Balabanu, care are mormântul în cimitirul ce înconjură biserica. Prea cucernicul părinte a condus lucrările de zidire a acestui altar de închinare”, ne spune părintele Daniel Căpriţă, paroh al Bisericii „Sfântul Nicolae” din Bălăşeşti din anul 1995.

Comuna Bălăşeşti, situată la nordul judeţului Galaţi, este alcătuită din satele Ciureştii Vechi şi Ciureştii Noi, Pupezeni şi Bălăşeşti – reşedinţa comunei. În frumoasa aşezare, localnicii au zidit Sfântului Nicolae două Altare – cel din Bălăşeşti, unde ne oprim de această dată, şi cel din satul Ciureştii Vechi. Tot Sfântul Nicolae este şi ocrotitorul comunei Bălăşeşti, ceea ce denotă marea dragostea a oamenilor locului pentru Sfântul Făcător de Minuni, participant la Sinodul I Ecumenic din 325, de la Niceea.

Vălătuci moldoveneşti

Biserica „Sfântul Nicolae” din Bălăşeşti este zidită din vălătuci, în stil moldovenesc şi are formă de cruce. Este străjuit de două turle, una mică deasupra Sfântului Altar şi alta mai mare pe pronaos. Biserica nu este pictată, are pereţii în alb, pe care sunt aşezate icoane. Este învelită cu tablă şi este în bună stare. Pardoseala este din gresie neagră, pusă la restaurarea dintre anii 2000-2002. Atunci, actualul paroh – părintele Daniel Căpriţă – a restaurat din temelii Biserica din lut, dându-i un aer înnoitor. Primele reparaţii s-au impus după cutremurul din 1940, când edificiul a suferit mari daune. Intervenţii serioase s-au realizat şi în anul 1964. „În acel an au fost întăriţi pereţii exteriori, îmbrăcaţi în ciment; temelia a fost întărită cu beton”, ne spune părintele Daniel.

Biserica „Sfântul Nicolae” din Bălăşeşti a fost restaurata si binecuvantata.

Cu binecuvântarea Arhiereului Dunării de Jos – Înalt Prea Sfinţitul Casian al Dunării de Jos, lucrări importante de restaurare a bisericii au avut loc după 2000. Au fost făcute reparaţii generale, au fost înlocuite catapeteasma, mobilierul vechi şi mâncat de carii. „Catapeteasma este din lemn de stejar şi a fost realizată la Bacău din donaţiile unei fiice a satului, pe nume Maria Busuioc. De asemenea, stranele au fost sculptate tot la Bacău, prin contribuţia credincioşilor. Zugrăvelile din icoane sunt cele vechi realizate în 1957 de către pictorul C. Buhuş”, ne-a spus părintele Daniel Căpriţă.

Astăzi, Biserica „Sfântul Nicolae” din Bălăşeşti este într-o stare foarte bună. Deşi nu este de statura marilor biserici din piatră, acest edificiu din lut înveşnicit „a contribuit” mai mult decât multe biserici – din lumea mare – la creşterea duhovnicească a credincioşilor din Bălăşeşti de Galaţi. Am dedus aceasta şi din politeţea pe care am descoperit-o la oamenii de aici faţă de haina preoţească. Respect pe care, în marile aglomeraţii urbane, semenii l-au cam uitat.

Sursa: viata-libera.ro

Jurnal Spiritual 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here