Deşi nu furnizează energie sau calorii, apa este indispensabilă în toate etapele nutriţiei. Ea joacă un rol important în digestie, în formarea secreţiei salivare, mestecarea şi înghiţirea hranei.
Apa este masiv reprezentată în sucurile digestive care asigură descompunerea alimentelor în părţile lor componente. Ea joacă un rol important în eliminarea resturilor nedigerate din tubul intestinal prin scaun.
Apa – mediul în care au loc reacţiile biochimice din organism
Ca o componentă majoră a sângelui, apa transportă substanţele nutritive în tot organismul şi elimină reziduurile chimice prin intermediul urinei.
Deşi nu furnizează organismului nici energie, nici vitamine, apa este un element vital în nutriţia organismului. Din punct de vedere al urgenţei, nevoia de apă a organismului se situează imediat după nevoia de oxigen. Statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că peste 200 milioane de oameni suferă din lipsă de apă potabilă. Cu adevărat, după cum spunea Leonardo da Vinci, apa este „seva vieţii pe pământ”.
Câtă apă conţine organismul nostru şi organele noastre?
Nou născutul este alcătuit în proporţie de 80% din apă. La 30 de ani conţinutul hidric al omului este de 60%. La 70 de ani conţinutul hidric al corpului omenesc este de cca 46%. Compoziţia corpului nostru arată că apa ocupă un loc important în organismul nostru. Importanţa apei este reflectată şi în conţinutul în apă al diferitelor organe şi ţesuturi. Astfel, în unele organe cu activitate intensă precum tiroida, splină, rinichiul şi creierul, apa atinge proporţii de până la 85%. Muşchii conţin apă în proporţie de 75%, cartilajele 55%, ţesutul gras 30%. Chiar şi oasele au 20% apă, iar dentina 10%.
Mai mult de jumătate din totalul de apă dintr-un organism se găseşte în celule, restul fiind repartizat în vasele sanguine şi limfatice respectiv o mare parte în spaţiul dintre celule şi vase (spaţiul interstiţial).
Ce roluri joacă apa în corpul nostru?
Apa este mediul în care au loc reacţiile biochimice din organism. Uneori apa poate să ia parte la reacţiile chimice propriu-zise şi să sufere la rândul ei modificări. Se ştie că sângele care circulă printr-o reţea complexă de canale – arterele, venele şi capilarele – este constituit în principal din apă. Ca o componentă majoră a sângelui, apa transporta substanţele nutritive şi hormonii în tot organismul şi elimina reziduurile chimice prin intermediul urinei. Toate acestea sunt posibile datorită faptului că apa este solvent.
Câtă apă se elimină zilnic din organism şi prin ce cai?
Organismul elimina zilnic 1000-1500 ml de apă prin urină, aproape 500 ml prin perspiraţia insensibilă (vaporii eliminaţi din plămâni prin respiraţie), aproximativ 500 de ml prin transpiraţie şi 100-150 ml prin materiile fecale. Pierderile totale de apă prin toate aceste căi, pe durata unei zile, însumează 2000 – 2500 ml de apă.
Care este necesarul de apă al organismului?
Necesarul total zilnic este egal cu pierderile totale. Trebuie să ţinem cont de faptul că o parte din aceste nevoi se asigura din alte surse decât apă de băut. În mod normal hrana conţine între 500-750 ml de apă. Fructele şi legumele verzi sunt foarte bogate în apă (cca 80%). De asemenea, în timpul arderilor din organism, se produc încă 300-500 de ml de apă ca produs secundar al metabolismului. Această apă este numită apa metabolică. Unele cercetări au arătat că setea este un indicator imperfect al nevoilor de apă ale organismului. Din acest motiv, în general, trebuie să bem mai multă apă decât simţim că avem nevoie.
Care sunt situaţiile în care necesarul de apă creşte?
Există mai multe situaţii care pot duce la creşterea necesarului de apă : starea de febră, munca fizică intensă sau orice factor care determină intensificarea transpiraţiei. Mediul înconjurător influenţează şi el necesarul de apă. Cantitatea de apa pierdută prin respiraţie este mai mare, într-o atmosferă foarte uscată, indiferent dacă este vorba de temperaturi înalte (în deşert) sau de temperaturi scăzute (în zilele geroase de iarnă).
Când este cel mai indicat moment să bem apă?
De-a lungul întregii zile. Exista un singur interval de timp care face excepţie: evitaţi să beţi apă înainte, în timpul şi imediat după mâncare pentru a nu dilua sucurile digestive.
Cu o jumătate de oră înainte de masă enzimele digestive sunt secretate în sucul gastric, făcându-l apt pentru digestie. Orice cantitate de apă luată în acest timp, în timpul mesei sau în timp de 2 ore după ce ai mâncat, va dilua sucul gastric. Digestia va fi întârziată şi mai puţin eficientă. Cu cât hrana stă mai mult în sucurile diluate, este predispusă fermentării. Aşa apare disconfortul gastric.
”Un Ghid de Educaţie pentru Sănătate”, Dr. Loti Popescu
Jurnal Spiritual
